Dupa criteriul numarului partilor, exista acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale.
Este act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura vointa – exemplu testamentul, acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica de recompensa.
Este bilateral – actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplul tipic de act civil bilateral este - contractul civil: vanzarea cumpararea, imprumutul, depozitul etc.
Este multilateral – actul juridic rezultat din acordul de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti – exemplu contractul civil de societate.
Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile in unilaterale si bilaterale, cu clasificarea contractelor civile in unilaterale (ce dau nastere la obligatii numai pentru una din parti) - donatia, imprumutul si bilaterale sau sinalagmatice care dau nastere la obligatii pentru ambele parti – vanzarea cumpararea).
Importanta clasificarii:
- analiza validitatii actului: la actele unilaterale se analizeaza existenta si validitatea manifestarii de vointa a unei singure parti, iar la cele bi sau multi laterale se analizeaza existenta si validitatea acordului de vointa;
- difera regimul juridic al viciilor de consimtamant;
- actele unilaterale sunt de regula irevocabile, iar cele bi sau multi laterale pot fi revocate d
- oar prin acordul partilor, conform simetriei fata de modul de formare;
Dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele civile pot fi: cu titlu oneros si cu titlu gratuit.
Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. (exemplu contractul de vanzare cumparare, antrepriza, locatiunea etc).”
Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb (exemplu donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit).
Actele cu titlu oneros se subclasifica in:
- act comutativ - la a carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor (exemplu:contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc).
- act aleatoriu - la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existind sansa unei pierderi si a unui castig datorita unor evenimente ulterioare (exemplu: contractul de renta viagera, contractul de vanzare cu clauza de intretinere).
Actele cu titlu gratuit se clasifica in:
- liberalitatii si
- acte dezinteresate
Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile si legatele.
Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul nerenumerat, comandatul etc.
- difera regimul juridic in privinta conditiilor de validitate si a viciilor de consimtamant:
- raspunderea partilor este mai sever reglementata la actele cu titlu oneros;
- conditiile de forma pentru incheierea actelor cu titlu gratuit sunt mai severe.
Dupa efectele produse, actele civile pot fi: constitutive, translative si declarative.
Este constitutiv - actul juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior- ( exemplu: ipoteca conventionala, amanetul ori gajul).
Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (exemplu: donatia, vanzarea-cumpararea).
Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent (exemplu: partajul (imparteala este un asemenea act.)
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic civil, la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual.
Importanta clasificarii:
- actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor (ex nunc), pe cand actul declaratiei isi produce efectele pentru trecut (ex tunc).
- rezolutiunea pentru neexecutare opereaza doar la actele translative si constitutive cand sunt sinalagmatice;
- intinderea drepturilor: la cele constitutive si declarative este stabilita de parti, iar la cele translative este prestabilita, caci nimeni nu poate transmite mai mult decat are;
- just titlu pentru uzucapiune constituie numai actele translative;
- numai pentru primele doua categorii este necesara indeplinirea formelor de publicitate imobiliara.
Dupa importanta sau gravitatea lor, distingem acte juridice civile de conservare, de administrare si de dispozitie.
Este act de conservare – acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Este avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica, se salveaza un drept de o valoare mai mare (Exemplu: intreruperea unei presciptii prin actiunea in justitie, somatia, inscrierea unei ipoteci.).
Actul de administrare - este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu (exemple :inchirierea unui bun, culegerea fructelor, asigurarea unui bun etc.).
Actul de dispozitie este acel act juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj).
- difera conditiile referitoare la capacitatea de a incheia acte juridice;
- in materia reprezentarii, pentru actele de dispozitie se cere procura speciala.
In functie de continutul lor, actele juridice civile pot fi: patrimoniale si nepatrimoniale.
Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani, asemenea acte sunt cele care privesc drepturile reale si de creanta (Exemplu: contractul de vinzare-cumparare, donatie, imprumut etc.).
Este nepatrimonial – actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. (Exemplu: conventia parintilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie al acestuia).
Importanta clasificarii:
- referitor la efectele nulitatilor: pentru actele nepatrimoniale nu se pune problema restituirii prestatiilor ;
- referitor la ocrotirea incapabililor conditiile difera.
reale.
Dupa forma de incheiere, actele juridice civile pot fi consensuale, solemne si
Este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de
vointa. Actul consensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei in care se incheie actele juridice civile.
Solemn este acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de lege. Forma speciala, solemna pentru un asemenea act este o conditie de validitate (de valabilitate) (Exemplu: donatia, ipoteca, conventionala, testamentul).
Este real este actul juridic civil care se incheie in mod valabil daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului. Exemplu: (imprumutul, depozitul, darul manual).
Un act juridic consensual (ca regula) poate fi uneori solemn (vanzarea- cumpararea unui teren).
Importanta clasificarii:
- nerespectarea formei stabilite de lege in cazul actelor solemne este sanctionata cu nulitatea absoluta;
- modificarea actului solemn se face numai prin forma autentica;
- regulile de proba sunt diferite pentru cele doua categorii de acte.
In functie de momentul producerii efectelor lor, actele juridice civile sunt acte intre vii si acte pentru cauza de moarte.
Actul juridic intre vii este actul care isi produce efectele neconditionat de moartea autorului sau autorilor lui. Marea majoritate a actelor juridice civile intra in aceasta categorie.
Actul incheiat pentru cauza de moarte este actul juridic care nu isi produce efectele decat la moartea autorului sau: exemplu:legatul testamentar.
Importanta clasificarii:
- actele mortis causa sunt numai acte tipice;
- conditiile cerute pentru capacitatea partilor sunt mai restrictive la actele pentru cauza de moarte;
- actele pentru cauza de moarte sunt de regula solemne iar cele intre vii, consensuale.
Criteriul raportului existent intre ele le imparte in principale si accesorii.
Este principal – actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare,soarta sa nepretinzand de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor juridice intra in aceasta categorie.
Este accesoriu – actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal. Exemple: clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna).
Importanta clasificarii:
- existenta si validitatea actului accesoriu depinde si de cea a actului principal conform principiului accesorium sequitur principale.
Dupa reglementarea si denumirea lor legala, actele juridice civile pot fi
numite (tipice) sau nenumite( atipice).
Actele juridice numite sunt cele care au o denumire stabilita de lege si o reglementare proprie.
Actele juridice nenumite sunt cele care nu se bucura de o reglementare si o denumire proprii. Ele sunt rodul creativitatii partilor care, in virtutea libertatii de vointa juridica, pot configura noi acte juridice, conforme intereselor lor. Practic, singura limita o constituie normele imperative ale legii; daca acestea nu sunt incalcate, participantii la viata juridica isi pot crea singuri propriile acte juridice.Exemplu: vanzarea cu clauza de intretinere, contract nereglementat de lege ci creat de parti.
Importanta clasificarii:
- determinarea regulilor ce li se alica: celor tipice le sunt aplicabile automat regulile categoriei din care fac parte, iar celor atipice li se aplica regulile stabilite de parti si regulile generale din materia contractelor.
Din punctul de vedere al modului de executare, actele juridice civile pot fi
acte cu executare dintr-o data si acte cu executare succesiva.
Actele cu executare dintr-odata sunt actele juridice a caror executare implica o singura prestatie din partea debitorului. Ele se mai numesc si acte cu executare instantanee. Contractul de vanzare-cumparare este, in principiu, un astfel de act.
Actele cu executare succesiva sunt actele juridice a caror executare implica mai multe prestatii, esalonate in timp.Inchirierea unui bun sau reprezinta un act cu executare succesiva.
Importanta clasificarii:
- daca una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile asumate printr-un contract cu executare dintr-o data, cealalta parte va putea solicita executarea silita sau, daca
doreste sa desfiinteze contractul incheiat, va putea solicita rezolutiunea contractului. Daca una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile asumate printr-un contract cu executare succesiva, cealalta parte va putea, de asemenea, sa solicite instantei desfiintarea contractului. Dar aceasta desfiintare, denumita reziliere, nu are efecte decat pentru viitor. Ceea ce s-a prestat, nu se mai restituie.
- efectele nulitatii se produc atat pentru trecut, cat si pentru viitor, in cazul actelor cu executare imediata, iar la cele cu executare succesiva, numai pentru viitor.
Dupa legatura lor cu modalitatile, actele juridice civile se impart in acte pure si simple si acte afectate de modalitati.
Este pur si simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate (termen, conditie, sarcina). (Exemplu: acceptarea ori renuntarea la mostenire).
Este afectat de modalitati - actul civil care cuprinde o modalitate (exemplu: contractul de asigurare, donatia cu sarcini, vanzarea cumpararea cu clauza de intretinere - in care e prezent termenul).
Importanta clasificarii :
- validitatea si producerea efectelor actelor afectate de modalitati este influentata de respectiva modalitate.
Criteriul legaturii cu cauza ( scopul). Dupa acest criteriu, actele se impart in acte cauzale si acte abstracte.
Este cauzal – actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului (daca scopul este imoral actul juridic este lovit de nulitate).
Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element.Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare – inscrisuri care incorporeaza operatiuni juridice (obligatiunea cec).
Importanta clasificarii:
- validitatea actelor juridice si regimul probator prezinta particularitati.
Criteriul modalitatii de incheiere.Dupa acest criteriu, actele juridice pot fi strict personale si care pot fi incheiate si prin reprezentant.
Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal, fara a putea fi incheiat prin reprezentare exemplu: testamentul.
Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar).
Importanta clasificarii :
- normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare - deoarece constituie exceptia;
- regulile care reglementeaza capacitatea de a incheia acet strict personale sunt expres prevazute de lege ;
- la actele juridice incheiate prin reprezentare se are in vedere si persoana reprezentantului atunci cand se analizeaza validitatea actului.
Criteriul rolului vointei partilor in stabilirea continutului actului juridic civil. Dupa acest criteriu, actele juridice civile pot fi subiective si sub conditie.
Este act subiectiv – actul juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autorului sau autorilor lui. Majoritatea actelor civile intra in aceasta categorie.
Este act conditie – actul juridic la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga (exemplu casatoria).
Importanta clasificarii:
- regimul actelor conditie este apreciat cu mai multa severitate
- actele conditie nu pot fi decat tipice.