Ţinând seama de perimetrul în care se desfăşoară confruntarea dintre cerere şi ofertă, piaţa cunoaşte forme diferite de localizare, densităţi geografice diferite şi particularităti ale conţinutului şi modului de realizare a tranzacţiilor de piaţă. Cunoaşterea relaţiei piaţă-spaţiu prezintă o importanţă deosebită atât pentru producător cât şi pentru comerciant. Structurarea ofertei, logistica mărfurilor, amplasarea spaţiilor de depozitare şi a centrelor de desfacere, organizarea vânzărilor etc. suni dependente de spaţiul în care se vor desfăşura tranzacţiile de piaţă
În funcţie de locul unde se desfăşoară actele de vânzare-cumpărare piaţa poate fi:
- internă;
- externă.
Totalitatea pieţelor externe formează piaţa internaţională. Suma tuturor actelor de vânzare-cumpărare efectuate atât pe pieţele externe cât şi pe piaţa ţării de referinţă, reprezintă piaţa mondială.
După structura lor teritorială, pieţele interne şi externe pol fi:
- zonale sau locale;
- urbane sau rurale;
- piaţa mijloacelor de producţie;
- piaţa litoralului;
- piaţa zonelor agricole etc.
Unele pieţe înregistrează un flux de cerere din alte zone, iar altele reţin numai o parte din cererea locală. De asemenea, sunt sensibile deosebirile dintre relaţiile de vânzare-cumpărare din mediul urban faţă de cel rural.
Activitatea de piaţă cunoaşte un anumit grad de concentrare teritorială se polarizează în jurul anumitor centre sau zone comerciale.
Totodată, distribuţia spaţială a fenomenelor de piaţă este determinată, concomitent, de repartizarea teritorială a producţiei şi a punctelor de consum.
Întâlnirea ofertei cu cererea se realizează într-un punct din spaţiul dintre producător şi consumator, mai aproape de unul sau de celălalt. Densitatea cea mai pronunţată a activităţii de piaţă se atinge în zone aflate la intersecţia fluxurilor de mărfuri şi a fluxurilor de consumatori.
Satisfacerea cererii de mărfuri are loc, doar parţial, în punctele în care se formează. O parte a cererii se deplasează, "migrează" către zone sau centre cu intensă activitate de piaţă. Fenomenul migrării are o amploare mai mare în cadrul pieţei bunurilor de consum. Ca regulă generală, cererea de mărfuri migrează de la localităţile mici spre localităţile mai mari. Oraşul constituie principalul pol al atracţiei comerciale, fenomenul fiind denumit gravitaţie comercială.