Acesta considera ca dreptul nu rezida numai in stat si ca legea este doar una dintre sursele dreptului si nici macar cea mai importanta.Dupa parerea sociologului dreptul consta intr-un complex de fapte normative care pott fi fapte care decurg din relatiile cu alte persoane, adica din sociabilitate si fapte referitoare la unirea si sociabilitatea real. prin comuniune si interdependenta.
Acestor doua categorii de fapte normative le corespund valorile personale si transpersonale, iar pe planul dreptului, dreptul individual si dreptul social.
Dreptul individual este acela care reglementeaza relatia dintre persoane, in timp de dreptul social este un drept de integrare si colaborare care se manifesta in fiecare comunitate uman considerata ca totalitate si care nu este reductibila la suma membrilor acesteia, dar care nici nu se opune acestei sume.
Dupa el, dreptul social este dreptul democratiei, principalele sale forme de manifestare fiind dreptul muncii si dreptul international.El considera ca dreptul este un fapt social, o incercare de a realiza justitia intr-un cadru social organizat.
Sociologia juridica este incompatibila cu toate conceptiile care considera dreptul ca depinzand exclusiv de vointa statului considerat izvorul unic al dreptului.Sociologia juridica ar trebuie sa analizeze realitatea sociala a dreptului in intregimea acesteia, sa studieze experienta de ordin juridic a tuturor societatilor si gradelor sociale urmarind prin aceasta sa scoata in evidenta realitatea dreptlui pe care diferite scheme sau simboluri mai mult o ascund decat o exprima.
Sociologia juridica este alcatuita din trei parti :
1.macrosociologia dreptului – se ocupa de studiul orizontal al formelor dreptului in functie de diferite forme de sociabilitate.Ea a venit sa studieze atat dreptul societatilor organizate care se caracterizeaza prin sanctiuni si constructii externe, cat si dreptul societatilor spontane care actioneaza prin presiuni asupra constiintelor individuale ale oamenilor.Ar trebuie sa se ocupe de studiul vertical al formleor de drept, stabilite in functie de diferite straturi de prof. Identificabile in cadrul oricaror forme de sociabilitate si care imbraca forma acestui fapt normativ.
2.sociologia diferentiala reprezinta studiul formelor de manifestare a dreptului in diferite forme ca fc.a acestor colectivitati.Aceasta sociologie are doua parti, prima care incearca studierea tipilogiei juridice si cea de-a doua parte este consacrata analizei societatii globale care dau nastere unor sisteme de drept specifice.
3.sociologia genetica a dreptului – studiaza atata regularitatile tendentiale din cadrul oricarui tip de sistem juridic, cat si factrii care determina aceste regularitati.Aceasta parte studiaza geneza si evolutia dreptului.