Raportul dintre principiile dreptului, conceptele şi categoriile juridice poate fi oglindit prin formula kantiană: "principiile trebuie întemeiate pe concepte". Apropo, Kant identifică categoria cu conceptul întemeietor al activităţii raţionale. Însă pentru a descrie un concept acesta trebuie examinat ca atare, iar pentru descrierea unei categorii este necesar de evidenţiat relaţiile dintre elementele constitutive ale categoriei şi trăsăturile specifice ale elementelor. Astfel, definiţia este bazată pe analiza conceptului însuşi, iar definiţia categoriei este bazată pe o altă categorie.
"Unitatea gîndirii juridice nu poate fi înţeleasă decît în diversitatea categoriilor şi conceptelor sale. Acestea apar ca adevărate puncte nodale ale teoriei dreptului," - afirmă N. Popa [III, 67, p.115]. Gh. Mihai şi R. Motica susţin că sistemul ştiinţelor dreptului se constituie dintr-un ansamblu de concepte juridice studiate de Teoria Generală a Dreptului. Fără cunoştinţa acestui ansamblu e imposibilă cunoştinţa oricărei categorii şi noţiuni juridice [III, 53, p.123]. Aceiaşi autori definesc conceptele şi categoriile juridice ca elemente de mijlocire pentru principiile generale ale dreptului, care la rîndul lor dau conţinut concret categoriilor juridice.
Datorită faptului că dreptul este o realitate abstractă, obiectele realităţii materiale şi intelectuale sunt cu un grad de abstractizare destul de accentuat. Cu cît societatea se complică, cu atît gradul de abstractizare a conceptelor juridice creşte, deoarece se cer reglementate conduite din ce în ce mai numeroase şi mai diversificate. Chiar şi cele mai simple concepte sînt abstracte, însă gradul de abstractizare diferă în raport de gradul de abstractizare al relaţiilor sociale în ele. De exemplu: seria de concepte de drept civil: schimb, vînzare, contract, act implică majorarea gradului de abstractizare de la primul la ultimul concept [III, 29, p.227].
Constituirea categoriilor şi conceptelor juridice se bazează pe un act de evaluare a acţiunilor umane în raport cu sistemul juridic instituit. Aprecierea, evaluarea acţiunilor umane din punct de vedere al criteriilor juridice, presupune existenţa unui sistem de idealuri, principii şi norme. Prin intermediul categoriilor şi conceptelor juridice juristul va proceda la stabilirea naturii juridice a unui fenomen. Categoriile dreptului, noţiuni fundamentale şi de maximă generalitate, exprimă proprietăţile şi relaţiile esenţiale şi generale ale fenomenului juridic. Ele sînt preluate de la un sistem juridic la altul, fiind valabile atîta timp cît există relaţiile sociale pe care le sintetizează. Ştiinţa dreptului, studiind realitatea juridică a societăţii, utilizează conceptele (noţiunile) şi categoriile (noţiuni fundamentale) nu ca pe un scop în sine, ci ca instrumente care prilejuiesc apropierea de realitate [III, 67, p.115-116].
Conceptele juridice trebuie să fie un răspuns adecvat la necesităţile dreptului pozitiv al epocii respective, armonizînd ansamblul sistemului dreptului în vigoare. În acest sens rolul principiilor dreptului este de a racorda sistemul juridic la schimbările sociale, iar rolul conceptelor şi categoriilor juridice în cadrul acestui proces este de a da principiilor conţinut concret, de a le asigura funcţionalitatea.
Conceptele juridice pot fi primare şi construite, determinate şi indeterminate [III, 29, p.228]. Conceptele primare sînt reprezentări ale unor realităţi extrajuridice, dar care sînt antrenate în circuitul juridic. De exemplu: noţiunile de naştere, deces, reşedinţă etc. În afară de faptele care preexistă oricărei reglementări juridice există şi concepte juridice construite anume pentru a satisface necesităţile sistemului juridic. Conceptele construite exprimă norme şi instituţii juridice. De exemplu: noţiunile de act juridic, contract, domiciliu etc., noţiuni create de ordinea juridică şi care sînt apropiate la maximum de construcţiile juridice. Conceptele juridice se infiltrează în lumea juridicului ca răspuns la o necesitate socială, fiind conectate la o anumită idee directoare (principiu) a dreptului pe care o amplifică din punct de vedere substanţial şi formal. Indiscutabil, principiile dreptului se afirmă şi îşi sporesc autoritatea prin intermediul conceptelor juridice.
Dinamica dreptului implică transformarea, ori mobilitatea categoriilor juridice, în raport cu ritmul dezvoltării societăţii. Totodată, multitudinea categoriilor juridice create prin toate sursele dreptului fac dovada gradului de dezvoltare a dreptului pozitiv.
Chiar dacă dreptul se realizează cu ajutorul categoriilor juridice, în cadrul cărora iau loc elementele vieţii juridice, juristul trebuie să reziste tentaţiei de a stabili un număr excesiv de categorii. În caz contrar ele vor deveni inutilizabile, pe cînd realizarea dreptului presupune schimbul constant între concret şi abstract, de la concret la abstract, pe urmă de la abstract la concret etc. [III,
78, p.376-378].