Notiune:
Prezumtia de paternitate nu are caracter absolut, iar actiunea care are ca obiect rasturnarea acestei prezumtii se numeste actiune in tagaduire de paternitate.
Legea nu precizeaza cazurile in care poate fi pornita actiunea in tagaduirea paternitatii, ci stabileste numai o regula generala, in sensul ca paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.
Imprejurarea ca sotii traiesc despartiti in fapt nu este suficienta pentru a se ajunge la concluzia ca sotul mamei nu este tatal copilului.
Cazurile din care poate sa rezulte imposibilitatea ca sotul mamei sa fie tatal copilului sunt:
- a) imposibilitatea fizica de a procrea;
- b) impotenta sexuala poate fi o incapacitate de erectie sau o incapacitate de procreere (fecundare);
c)imposibilitatea morala de coabitare, datorita unor conflicte grave intre soti in timpul legal al conceptiunii copilului.
Faptul ca sotul mamei a declarat nasterea copilului la serviciul de stare civila nu constituie un impediment pentru exercitarea actiunii in tagaduirea paternitatii, atunci cand este cu neputinta ca reclamantul sa fie tatal copilului.
DREPTUL LA ACTIUNE
Actiunea in tagaduirea paternitatii are un caracter personal. Aceasta actiune se poate porni numai de catre sot deoarece e singurul in masura sa aprecieze daca in realitate el a conceput sau nu copilul nascut de sotia sa. Mostenitorii tatalui nu pot introduce actiunea, insa o pot continua, in afara de cazul cand actiunea s-a perimat sau tatal a renuntat la judecata.
Astfel, mostenitorii pot continua actiunea daca au acceptat succesiunea, ceea ce presupune ca urmaresc un scop patrimonial si sunt impiedicati de copil in exercitarea drepturilor lor succesorale. Reprezentantul legal al sotului pus sub interdictie poate introduce actiunea, insa numai cu incuviintarea autoritatii tutelare.
Actiunea se introduce impotriva copilului care, in majoritatea cazurilor acesta e minor. El va fi reprezentat, daca este sub varsta de 14 ani, de catre mama sa, care participa la proces in dubla calitate: in nume propriu si ca reprezentanta legala a copilului sub 14 ani. In cazul in care mama copilului a decedat sau nu are capacitate deplina de exercitiu , copilul va fi reprezentat, pana la varsta de 14 ani, de un tutore, care poate fi si ad-hoc.
Copilul intre 14 si 18 ani participa singur la proces, deoarece este vorba de o actiune cu caracter personal. Daca copilul moare in timpul procesului, actiunea va putea fi continuata impotriva reprezentantului sau legal, daca are varsta sub 14 ani, ori a unui tutore ad-hoc; pentru copilul decedat intre 14-18 ani actiunea va fi continuata impotriva unui tutore ad-hoc.
Actiunea in tagaduirea paternitatii se judeca in contradictoriu cu mama copilului, care va fi citata, fiind cea mai in masura sa apere interesele copilului si sa ajute instanta la stabilirea adevarului.
TERMENUL ACTIUNII
Conform legii, actiunea in tagaduirea paternitatii se poate introduce in cadrul unui termen de 6 luni de la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului: este un termen de prescriptie si nu unul de decadere (art. 55 alin. 1 C. Fam. ).
Acest termen este scurt pentru introducerea actiunii pentru a nu se mentine multa vreme incertitudinea asupra paternitatii copilului.
Cand actiunea in tagaduirea paternitatii se introduce de catre sotul mamei, termenul de 6 luni se calculeaza astfel:
- de la data cand acesta a luat cunostinta despre nasterea copilului; imprejurarea ca, anterior despartirii in fapt a sotilor, sotul a stiut ca sotia este insarcinata, nu are nici o relevanta in stabilirea datei paternitatii;
- daca filiatia fata de mama s-a stabilit dupa nasterea copilului, de la data cand sotul mamei a luat cunostinta despre stabilirea filiatiei fata de mama, deoarece numai de la aceasta data el este pus in situatia de a putea actiona in sensul tagaduirii paternitatii;
- daca tutorele sotului mamei pus sub interdictie nu a introdus actiunea in tagaduirea paternitatii, tatal poate introduce actiunea, dupa ridicarea interdictiei, in termen de 6 luni de la data de cand a cunoscut efectiv nasterea copilului.
Cand actiunea in tagaduirea paternitatii se introduce de catre tutore termenul se calculeaza astfel:
- daca termenul in care sotul putea sa introduca actiunea a inceput sa curga, dar, mai inainte de implinirea lui, sotul a fost pus sub interdictie, termenul se calculeaza de la data cand tutorele a cunoscut efectiv nasterea copilului (daca tutorele a cunoscut aceasta inainte de numirea sa ca tutore, termenul se calculeaza de la data numirii);
- daca la data nasterii copilului sotul mamei se gasea sub interdictie, deci nu putea introduce actiunea, termenul se calculeaza de la data de cand tutorele a luat cunostinta de nasterea copilului.
PROBA:
*Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, inclusiv probele stiintifice, ca, de exemplu, analiza grupelor sanguine.
*S-a decis ca - dovada dupa care sotul nu este tatal copilului - nu poate fi facuta numai pe baza simplei recunoasteri a mamei, deoarece prezumtia de paternitate nu se poate inlatura in acest fel.
*Actiunea in tagaduirea paternitatii se introduce la instanta locului unde domiciliaza reprezentantul legal al copilului.
EFECTELE TAGADUIRII PATERNITATII
In cazul in care actiunea este admisa, copilul devine din afara casatoriei, cu exceptia situatiilor de conflicte de paternitate din casatorie, cand copilul ramane tot din casatorie, dar nu cea in care se afla sotul care a introdus actiunea.
Tagaduirea paternitatii copilului din casatorie produce mai multe efecte:
- Cu privire la numele copilului, avem urmatoarele situatii:
- Copilul s-a nascut in timpul casatoriei.
Daca sotii au nume comun, copilul ramane cu numele dobandit la nasterea sa, adica cel comun al sotilor.
Numele comun al sotilor poate fi cel al sotului dinaintea casatoriei, cel al sotiei dinaintea casatoriei ori format din unirea numelor avute de soti inaintea casatoriei (art. 27 C. Fam.). In oricare dintre cazuri, copilul ramane cu numele luat la nastere, ca fiind cel al mamei (art. 64 C. Fam.), ceea ce inseamna ca tagaduirea paternitatii nu produce efecte asupra numelui copilului.
Daca sotii nu au un nume comun, deosebim urmatoarele cazuri:
- Copilul a luat la nastere numele sotului; in aceasta situatie, copilul va lua numele mamei sale, pe care l-a avut la nastere.
- Copilul a primit la nastere numele mamei sale; in aceasta situatie, copilul ramane, dupa tagaduirea paternitatii din casatorie, cu acelasi nume.
- Copilul a luat la nastere un nume format din reunirea numelor sotilor; el ramane in continuare cu acest nume.
- Copilul a fost conceput in timpul casatoriei, dar s-a nascut dupa desfacerea ori desfiintarea casatoriei.
In cazul desfacerii casatoriei, mama copilului poate ramane cu numele dobandit prin casatorie , in conditiile art. 40 C. Fam. , sau reveni la numele pe care l-a avut inainte de incheierea casatoriei.
Dupa caz, copilul va lua numele pe care mama sa il are la nasterea sa, care este ulterioara desfacerii casatoriei. In cazul desfiintarii casatoriei, sotia nu poate ramane cu numele dobandit prin casatorie, revenind astfel la cel avut inainte de incheierea casatoriei.
Copilul va lua acelasi nume, deoarece el este nascut dupa desfiintarea casatoriei, iar mama lui este primul parinte fata de care are stabilita filiatia. (art. 64 alin.1 C. Fam).
- Conflictul de paternitate.
Daca se tagaduieste paternitatea unui copil afla in aceasta situatie, reapare de drept cealalta paternitate, copilul fiind considerat tot din casatorie , aceea in care a fost conceput.
Numele copilului urmeaza a fi stabilit in raport de prima casatorie. In practica, el ia numele mamei, din momentul nasterii lui, deoarece parintii nu se vor intelege , de cele mai multe ori, cu privire la numele copilului.
In cazul in care sotul din prima casatorie si sotia din cea de-a doua casatorie au acelasi nume, si anume cand sotia a ramas in urma incetarii ori desfacerii casatoriei cu numele sotului, copilul ia numele comun al parintilor.
- Conflictul de paternitate aparent.
In cazul in care un copil isi stabileste paternitatea prin recunoastere si dupa aceea isi stabileste filiatia fata de o femeie care este casatorita, prin prezumtia de paternitate, isi stabileste paternitatea fata de sotul mamei, care
este un alt barbat decat cel care a recunoscut pe copil.
Astfel, copilul se considera din casatorie, iar paternitatea lui fata de tatal din casatorie nu poate fi inlaturata decat de acesta din urma prin tagaduirea paternitatii.
Daca se intampla aceasta, copilul devine din afara casatoriei, dar cu filiatia stabilita fata de amandoi parintii, deoarece recunoasterea de paternitate este valabila, disparand cauza ei de nulitate.
Copilul va lua, in acest caz, numele tatalui din afara casatoriei, deoarece fata de acesta si-a stabilit mai intai filiatia, instanta judecatoreasca putand sa incuviinteze pe copil sa poarte numele mamei, intrucat aceasta este cea fata de care si-a stabilit ulterior filiatia.
In cazul in care sotul mamei este declarat mort prin hotarare judecatoreasca si, la peste 300 zile de la data stabilita ca fiind aceea a mortii, mama naste un copil, acesta este din afara casatoriei.
Daca acest copil este recunoscut de un barbat si , dupa aceea, sotul declarat mort reapare, se anuleaza hotararea declarativa de moarte, ceea ce inseamna ca acea casatorie se considera ca nu a incetat niciodata, copilul este din acea casatorie, beneficiind de prezumtia de paternitate.
Daca sotul mamei tagaduieste paternitatea unui asemenea copil, acesta din urma devine din afara casatoriei.
- Se presupune ca o femeie are un sot disparut si naste un copil
Acesta beneficiaza de prezumtia de paternitate. Recunoasterea de paternitate a acestui copil este lovita de nulitate absoluta.
- Daca dupa recunoasterea de paternitate, sotul mamei este declarat mort, iar data decesului este stabilita prin hotarare judecatoreasca ca fiind anterioara conceptiei copilului, acesta este din afara casatoriei, deoarece hotararea produce efecte retroactive, iar recunoasterea de paternitate ar putea fi valabila.
- De asemenea, daca sotul mamei reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte, recunoasterea poate deveni iar nevalabila. Copilul poate deveni din nou din afara casatoriei, daca sotul mamei tagaduieste paternitatea copilului.
- Un alt caz este acela cand se recunoaste un copil nascut de o femeie casatorita. Aceasta este nula. Daca paternitatea copilului este tagaduita si se considera ca recunoasterea este valabila inseamna ca acel copil are filiatia stabilita fata de ambii parinti.
- In alta situatie, sotul este declarat mort prin hotarare judecatoreasca iar la peste 300 zile de la data stabilita ca fiind a mortii s-a nascut copilul.
Presupunem ca acest copil nu are inca stabilita filiatia fata de mama.
Un barbat recunoaste copilul ca fiind al sau.
Apoi, apare sotul si anuleaza hotararea declarativa de moarte, ceea ce inseamna ca acea casatorie se considera ca nu a incetat niciodata.
In situatia in care, dupa aceasta anulare, copilul isi stabileste filiatia fata de mama, adica sotia celui reaparut, copilul beneficiaza de prezumtia de paternitate fata de sotul mamei, iar prezumtia-face ca recunoasterea sa-si piarda valabilitatea, intrucat se refera la un copil din casatorie.
- Cu privire la ocrotirea prin parinti a copilului:
Ca urmare a tagaduirii paternitatii din casatorie, copilul are filiatia stabilita numai fata de mama.
Astfel, ocrotirea copilului se realizeaza numai prin mama.
Copilul poate sa isi stabileasca ulterior filiatia fata de tata.
In acest caz, conform art. 65 C. fam., in ceea ce priveste incredintarea copilului si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, se aplica dispozitiile art. 42-44 C. fam., parintii din afara casatoriei fiind asimilati cu parintii divortati, astfel ca ocrotirea parinteasca nu revine in mod egal ambilor parinti.
Copilul din afara casatoriei poate fi incredintat unei alte persoane decat parintele sau ori unei institutii de ocrotire.
Cat priveste copilul din afara casatoriei, cu filiatia stabilita numai fata de mama ori fata de ambii parinti, se pot ivi si alte cazuri, care intereseaza din punctul de vedere al ocrotirii parintesti.
In prima situatie, mama poate fi decazuta din drepturile parintesti, pusa sub interdictie sau in imposibilitate de a-si manifesta vointa.
Inseamna ca acel copil nu este ocrotit de parinti si se va pune problema ocrotirii prin tutela.
In a doua situatie filiatia este stabilita fata de ambii parinti, este posibil ca unul ori amandoi parintii sa fie decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie ori in imposibilitate de a-si exprima vointa.
- Cu privire la domiciliul copilului.
Cand copilul are stabilita filiatia numai fata de mama , el are domiciliul la aceasta. In cazul in care copilul isi stabileste filiatia si fata de tatal din afara casatoriei, iar parintii au domicilii separate se aplica dipozitiile art. 100 C .fam. Parintii vor decide de comun acord la care dintre ei are copilul domiciliul, iar in caz de neintelegere va decide instanta judecatoreasca. In cazul in care se ivesc situatii speciale care determina ocrotirea minorului prin tutela, atunci el are domiciliul la tutore. Copilul aflat in dificultate incredintat ori dat in plasament unei persoane sau familii, iar daca nu este posibila una din aceste masuri, incredintat sau dat in plasament unei persoane juridice, are domiciliul la persoana fizica sau persoana juridica la care a fost incredintat sau dat in plasament.
- Cu privire la pensia de intretinere.
In cazul tagaduirii paternitatii legatura de filiatie este inlaturata nu doar pentru viitor, ci si pentru trecut, astfel ca sotul mamei copilului se considera ca nu a fost niciodata tatal acestuia.
De aceea, se pune intrebarea daca pensia de intretinere prestata de sotul mamei anterior tagaduirii paternitatii este ori nu supusa restituirii. Solutia este in sens afirmativ daca s-a stabilit judecatoreste ca sotul mamei nu este tatal copilului.
In acest caz se invoca urmatoarele argumente:
- prin admiterea tagaduirii paternitatii, dispare titlul legal al obligatiei de intretinere;
- sumele platite nu corespund unei contraprestatii;
- obligatia de intretinere nu depinde de existenta unui regres impotriva altei persoane, adica a mamei ori a tatalui din afara casatoriei, fata de care se va stabili filiatia.
Temeiul juridic al cererii catre copil pentru restituirea pensiei de intretinere prestata este plata nedatoritului.
Daca se cere pensia de intretinere, temeiul juridic este imbogatirea fara just motiv.
Pensia de intretinere prestata nu este supusa restituirii pentru urmatoarele motive:
- obligatia de intretinere este cu prestatie succesiva;
- minorul nu ar mai avea de la cine sa ceara suma de bani pentru a o restitui;
- pensia de intretinere nu poate fi solicitata decat sotul mamei pana la admiterea tagaduirii paternitatii.
Daca intretinerea a fost prestata intr-un timp in care sotii erau despartiti in fapt, restituirea pensiei de intretinere este admisibila, ea nefiind decat consecinta unei situatii diferite de cea stabilita prin hotararea judecatoreasca in baza careia s-au facut retinerile impotriva vointei pretinsului debitor;
Cand nu a existat o hotarare judecatoreasca de obligare la intretinere in epoca in care a fost intretinut copilul, sotii continuand sa convietuiasca, in acelasi camin cu copilul, in conditii proprii relatiilor de familie nu se datoreaza restituirea intretinerii prestate.
BIBLIOGRAFIE:
- Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei
- Gabriela Lupsan, Dreptul familiei
3) Adrian Pricopi, Dreptul familiei