Drept

Definitia cetateniei romane

Titlul de cetatean dovedeste apartenenta cetateanului la statul roman, stat in care suveranitatea nationala apartine poporului. Cetatenii romani se bucura de drepturi si libertati democratice, drepturi care nu sunt numai proclamate, ci si garantate in exercitarea lor efectiva. Beneficiari ai drepturilor si libertatilor cetatenii romani sunt in acelasi timp si titularii unor indatoriri. Titlul de cetatean roman impune devotament si fidelitate fata de patrie, slujirea intereselor poporului precum si indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor inscrise in Constitutie si legile tarii. Egali in drepturi si indatoriri, cetatenii romani sunt raspunzatori deopotriva pentru dezvoltarea economica si sociala a tarii, pentru apararea suveranitatii si independentei nationale

Astfel, cetatenia romana trebuie considerata ca acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul roman si atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si indatoririlor prevazute de Constitutia si legile Romaniei.

Regimul juridic al cetateniei romane

Normele juridice prin care se reglementeaza cetatenia sunt norme ale dreptului constitutional, ele formand o insitutie specifica a acestei ramuri de drept. Asa cum am precizat anterior, norme juridice privitoare la cetatenie se regasesc si in alte ramuri de drept, dar principapelele coordonate juridice ale insitutiei cetateniei apartin dreptului constitutional, alte reglementari referindu-se in special la efectele juridice pe care cetatenia le poate avea cu privire la statutul juridic al persoanei.

Prin urmare, in sistemul normativ roman, izvoarele juridice ale institutiei cetateniei sunt Constitutia (art. 5), izvorul principal al dreptului constitutional si Legea cetateniei romane. Desigur, la aceste reglementari trebuie adaugate si cele cuprinse in Legea nr. 396/2002 privind ratificarea Conventiei europene asupra cetateniei, adoptata la Strabourg la 6 noiembrie 1977. Prin aceasta ratificare, potrivit art. 11 din Constitutie, Conventia face parte din dreptul intern. Legea pleaca de la realitatea ca cetatenia romana inseamna apartenenta persoanei fizice la patria romana, ca ea implica pentru cetatean atat drepturi cat si obligatii.

Principiile cetateniei romane

1. Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilot prevazute in Constitutie si legi. Acest principiu, sugereaza ca persoanele care nu au calitatea de cetateni romani nu se pot bucura, in conditiile legii, decat de o parte din drepturile si indatoririle prevazute de constitutia si legile tarii noastre. Din drepturile inscrise in constitutie si legile tarii unele pot fi exercitate numai de cetateni, strainii sau apatrizii neavand acces la ele. Exista deci o diferenta intre sfera drepturilor pe care le pot exercita cetatenii romani si sfera drepturilor pe care le pot exercita persoanele care nu au aceasta calitate, dar locuiesc pe teritoriul statului nostru. Aceste drepturi, care nu pot fi exercitate si de straini sau apatrizi sunt atat drepturi fundamentale cat si drepturi subiective obisnuite. In grupa acestor drepturile sunt incluse:

a). Dreptul de a alege si dreptul de a fi ales in organele reprezentative nationale. Aceste drepturi, fiind prin excelenta drepturi politice prin care se exprima si se exercita puterea statala, apartin in exclusivitate numai cetatenilor. Revizuirea Constitutiei din 2003 a facut posibila exercitarea drepturilor de a alege si a fi ales si pentru cetatenii Uniunii Europene, care indeplinesc conditiile legale, dar numai in cadrul alegerilor locale, alegeri prin care nu se exprima suveranitatea de stat;

b). Dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei si a se deplasa nestanjenit pe acest teritoriu;

c). Dreptul de a fi proprietar de terenuri in Romania. Trebuie precizat insa ca aceasta regula mai are acum doar un catacter tranzitotiu, pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Spre deosebire de anterioara redactare a legii fundamentale, conform careia cetatenii straini si apatrizii nu puteau dobandi dreptul de propritate privata asupra terenurilor, art 44 alin. (2) din Constitutia revizuita precizeaza ca cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la U.E. si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de o lege organica, precum si pe calea mostenirii legale;

d). Dreptul de a fi angajat in orice functie sau demnitate publica puntru care indeplineste condiitile cerute de legile tarii. Trebuie aratat ca, prentru anumite functii, legile cer in mod expres ca persoana sa aiba calitatea de cetatean roman (de exemplu, pentru ocuparea functiei de judecator). Revizuirea legii noastre fundamentale din 2003 nu a facut decat sa intareasca aceasta idee atunci cand a adaugat la art. 16 alin. (3) precizarea ca statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice;

e). Dreptul de a nu fii extradat sau expulzat din Romania. Cetateanul roman nu poate fi extradat la cererea unui stat strain in vederea urmaririi sau judecarii intr-o cauza penala ori in vederea executarii pedepsei. De asemenea, el nu poate fi expulzat din Romania. Prin derogare de la acest principiu general, recunoscut si respectat in practica multor alte state ale lumii, art. 19 alin. (2) din Constitutia Romaniei revizuita in 2003, dispune ca cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, numai pe baza de reciprocitate si in conditiile ce urmeaza a fi precizate printr-o lege;

f). Dreptul de a fi protejat diplomatic, atunci cand se afla in strainatate. Cetatenia romana implica pentru statul roman obligatia de a-si proteja cetatenii atunci cand acestia, aflandu-se in afara granitelor, au nevoie de asemenea ajutor impotriva incalcarii drepturilor lor.

2. Numai cetatenii sunt tinuti a indeplini toate obligatiile stabilite prin Constitutie si
   legile tari.

Retinand aceleasi remarci pe care le-am facut la primul principiu, vom arata ca cetateanul roman, titular de drepturi si libertati, este in acelasi timp obligat sa indeplineasca si indatoririle prevazute de Constitutia si legile tarii. Aceasta cu atat mai mult cu cat cetatenia romana presupune responsabilitate civica. Conform acestui principiu, unele obligatii prevazute de Constitutie si legi apartin in exclusivitate cetatenilor romani, caci numai ei pot fi titularii tututor drepturilor si obligatiilor. Persoanele care nu au aceasta calitate nu sunt tinute a indeplini anumite indatoriri, ce revin numai cetatenilor romani, singurii raspunzatori pentru dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, pentru apararea independentei, suveranitatii si integritatii sale. Aceste obligatii sunt fidelitatea fata de tara si indatorirea de aparare a patriei.

3. Cetatenii romani sunt egali in drepturi si indatoriri, fara deosebire de rasa,
   nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, de avere sau
   origine sociala si indiferent de modul in care au dobandit cetatenia. Asa cum am mai

aratat, ideea egalitatii de sanse intre cetateni a fost intarita in ceea ce priveste accesul la functiile si demnitalite publice prin adaugarea la art. 16 alin. (3) din Constitutia revizuita a garantarii de catre stat a egalitatii dintre femei si barbati.

4. Cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat. Aceast principiu se desprinde cu deosebita claritate din dispozitiile constitutionale si legale conform carora stabilirea drepturilor si indatoririlor cetatenilor romani, a modurilor de dobandire si de pierdere a cetateniei romane, constituie un atribut exclusiv al statului.
5. Casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor. Acest principiu se desprinde din dispozitiile exprese ale Legii cetateniei romane conform carora incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un strain nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului care a dobandit cetatenia romana in timpul casatoriei. Invers, nici schimbarea cetateniei unuia din soti nu produce efecte juridice asupra cetateniei romane a celuilat sot.