In cei doisprezece ani de aplicare a constitutiei din 1991 s-au facut remarcate si unele dificultati de aplicare a sa, care au fost puse sa fie pe seama unei eronate interpetari a unora din texte constitutionale, fie pe seama neadaptarii unora din solutiile legislative gasite in 1991 la contextul social si politic contenporan, aflat in plina evolutie. Ideea necesitatii unei revizuiri a legii fundamentale a intrat in dezbatere publica, una din formele cele mai eficiente prin care societatea civila a paticipat la proces fiind Forumul constitutional organizat in vara anului 2002.
Primul pas in directia efectuarii uneri revizuiri constitutionale l-a reprezentat constituirea la data de 25 iunie 2002 a Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei prin Hotararea Parlamentului nr 23 din 25 iunie 2002, comisie ce urma sa redacteze un prim proiect al viitoarei Constitutii modificate. Pe baza propunerilor si sugestiilor venite din partea Guvernului, a partidelor politice si a societatii civile Comisia de experti a redactat o prima versiune a proiectului legii de revizuire a Constitutiei, care, in aprilie 2003 a facut obiectul unei prime verificari din partea Curtii Constitutionale, sesizata din oficiu cu privire la proiectul legii de revizuire.
Avizul consulativ al Curtii Constitutionale (Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003, publicata in M. Of. Nr 317/12.05.2003) a indentificat unele probleme de redactare a proiectului legii constitutionale si a ajutat la procesul de perfectionare a textului proiectului de lege. Curtea a considerat ca procedura urmata pentru initierea actualei modificari a Constitutiei Romaniei respecta prevederile in vigoare.
Proiectul legii de revizuire a Constitutiei a fost apoi dezbatut si adoptat de cele doua camere ale Parlamentului dupa care urmeaza: Camera Deputatilor a inceput dezbaterile in data de 17 martie 2003 si le-a finalizat prin adoptarea legii in cadrul unei sesiuni extraordinare pe data de 30 iunie 2003, iar Senatul a inceput dezbaterile in cadrul unei sesiuni extraordinare pe data de 25 august 2003 si le-a finalizat prin adoptarea legii pe data de 1 septembrie 2003. Cum intre versiunile adoptate de cele doua camere ale Parlamentului au existat unele diferente de redactare, legea de revizuire a fost supusa unei proceduri de mediere, initiata la 2 septembrie 2003 si finalizata printr-un text comun la 8 septembrie 2003. Legea de revizuire a constitutiei a fost adoptata in sedinta comuna a celor doua camere, cu votul a doua treimi din numarul membrilor Parlamentului, la data de 18 septembrie 2003 si a fost supusa referendumului in zilele de 18 si 19 octombrie 2003, conform Legii nr. 375/2003 pentru organizarea si desfasurarea referendumului national privind revizuirea Constitutiei. publicata in M.Of.nr. 171/22.09.2003. Constitutia Romaniei a fost republicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dandu-se textelor o noua numerotare.
Finalitatile procesului de revizuire constitutionala pot fi grupate in trei principale categorii: sporirea garantiilor institutionale si constitutionale ale drepturilor si libertatilor fundamentale, indeplinirea conditiilor constitutionale pentru intregrarea Romaniei in Uniunea Europeana si pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord si rezolvarea unor disfunctionalitati remarcate in cadrul procesului decizional al autoritatilor publice
Principalele modificari aduse regimului juridic al drepturilor si libertatilor fundamentale se refera la egalitatea cetatenilor indiferent de sex ; la posibilitatea cetatenilor romani cu dubla cetatenie de a avea acces la functiile si demnitatile publice; la dreptul la un proces echitabil, desfasurat intr-un termen rezonabil; la emiterea mandatului de arestare si de perchezitie domiciliara numai de catre judecator; la consacrarea unor noi drepturi fundamentale, precum dreptul de liber acces la cultura, dreptul la un mediu inconjurator sanatos, sau libertatea economica; la garantarea proprietetii private; la asigurarea raspunderii statului pentru erorile judiciare din procesele penale si civile; la posibilitatea folosirii limbii materne in justitie si administratia publica de catre persoanele apartinand minoritatilor nationale etc.
Principalele prevederi incluse in textul constitutional in vederea integrarii Romaniei in structurile euro-atlantice vizeaza: ratificarea tratatelor internationale care ar fi incompatibile cu Constitutia numai dupa revizuirea corespunzatoare a acesteia; extradarea si expulzarea cetatenilor romani in statele membre ale Uniuni Europene numai dupa momentul integrarii si numai in conformitate cu legislatia interna si regulile specifice UE; drepturile cetatenilor Uniunii Europene rezidenti pe teritoriul Romaniei de a vota in alegerile organizate pentru alegerea Parlamentului European si de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale; drepturile exclusiv politice ale cetatenilor romani care pot alege si pot fi alesi in Parlamentul European; dreptul de proprietate pentru straini si apatrizi cu privire la terenuri in Romania, numai dupa integrarea tarii in UE, in conditiile specifice UE; participarea Armatei Romane la operatiuni de mentinere a pacii in cadrul si limitele stabilite de tratatele cu privire la securitatea colectiva incheiate de Romania; exercitarea in comun cu alte state a competentelor precizate in tratatele fondatoare ale U.E., care este posibila doar in urma aprobarii exprese a Parlamentului ,data in sedinta comuna cu o majoritate de 2/3; moneda unica europeana, etc.
In sfarsit, principalele imbunatatirii aduse reglementarilor privitoare la functionarea autoritatilor statului se refera la : mentionarea expresa a principiului separatiei puterilor in stat; la metionarea expresa a solidaritatii poporului roman; la restrangerea imunitatii parlamentare; la diferentierea atributiilor celor doua Camere ale Parlamentului; la intrarea in vigoare a legilor la trei zile de la data publicarii; la prelungirea mandatului prezidential; la procedura punerii sub acuzare a Presedintelui Romaniei; la procedura de urmat in cazul schimbarii structurii Guvernului; la angajarea raspunderii Guvernului; la regimul juridic al ordonantelor de urgenta; la precizarea rolului prefectului ; la cresterea indepententei justitiei si mai buna sa functionare; la transformarea Curtii Supreme de Justitie in Inalta Curte de Casatie si Justitie; la statutul Ministerului Public si la Consiliul Superior al Magistraturii; la eliminarea atributiilor jurisdictionale ale Curtii de Conturi si la sporirea atributiilor Curtii Constitutionale etc.