Secretul profesional în domeniul bancar este reglementat legal prin Ordonanţa de urgenţă Nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2007.
Aceste acte normative transpun în legislaţia românească dispoziţiile directivelor Uniunii Europene din domeniul instituţiilor de credit şi al firmelor de investiţii, după cum urmează:
- din Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006, privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006: art. 1 - 3, art. 4 paragrafele (1) - (5), (7) - (17), (19) - (21) şi (46), art. 5 - 8, art. 9 paragraful (1), art. 10 paragrafele (1) şi (5), art. 11 - 25, art. 26 paragrafele (1) - (3), art. 27, art. 28 paragrafele (1) şi (2), art. 29 - 38, art. 40 - 49, art. 52 - 56, art. 75, art. 76, art. 80 paragraful (1) teza a 3-a, art. 81 paragrafele (1), (3) şi (4), art. 84 paragrafele (1), (5) şi (6), art. 85 paragrafele (1) şi (2), art. 89 paragraful 910, art. 91, art. 97 paragrafele (1) şi (3) - (5), art. 102 paragrafele (1) şi (4), art. 105 paragrafele (1), (3) şi (4), art. 109, art. 120, art. 121, art. 122 paragraful (1), art. 123, art. 124 paragrafele (1) - (4), art. 125 - 132, art. 135 - 137, art. 138 paragraful (1), art. 139 - 142, art. 143 paragrafele (1), (2) teza a 2-a şi (3), art. 144, art. 145, art. 147 - 149, art. 152 paragraful (8), art. 157 şi anexa 1;
- din Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006, privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006: art. 1 paragraful (1), art. 2 paragrafele (1) şi (2) lit. b), d) şi e), art. 3 paragrafele (1) lit. a), f) şi g), (2) şi (3), art. 10 paragraful (4), art. 13 paragraful (1) teza 1, art. 18 paragraful (1), art. 20 paragraful (1), art. 28 paragraful (1), art. 34, art. 35 paragraful (1), art. 37 paragraful (1), art. 38, art. 39, art. 49 paragraful (1) teza a 2-a şi a 3-a şi (2), art. 50 paragraful (1) şi anexa 1 paragraful 1;
- din Directiva nr. 2000/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000, privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 275/27.10.2000: art. 1 - 3, art. 4 paragraful (1), art. 7 şi art. 8;
- din Directiva nr. 2001/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001, privind reorganizarea şi lichidarea instituţiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 125/05.05.2001: art. 1, art. 2, art. 9 - 13 şi art. 16 - 33;
- din Directiva Consiliului nr. 89/117/CEE din 13 februarie 1989 referitoare la obligaţiile sucursalelor stabilite într-un stat membru ale instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare, având sediul central în afara acelui stat membru, privind publicarea documentelor contabile anuale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 044/16.02.1989: art. 1 paragraful (1) şi art. 2 - 4;
- din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele de instrumente financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 145 din 30 aprilie 2004: art. 4 paragraful 1 pct. 1) teza 1 şi anexa 1.
Instituţiile de credit (atât cele româneşti cât şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din alte state membre ale Uniunii Europene) sunt obligate să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflate la dispoziţia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor ori informaţii referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii).[1]
Din punct de vedere legal este considerat client al unei instituţii de credit, orice persoană cu care, în desfăşurarea activităţilor specifice, instituţia de credit a negociat o tranzacţie, chiar dacă respectiva tranzacţie nu s-a finalizat şi orice persoană care beneficiază de serviciile unei instituţii de credit, inclusiv persoanele care au beneficiat în trecut de serviciile unei instituţii de credit.
Potrivit dispoziţiilor legale, orice persoană care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere ori care participă la activitatea unei instituţii de credit are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra oricărui fapt, date sau informaţii, de care a luat cunoştinţă în cursul exercitării responsabilităţilor ei în legătură cu instituţia de credit.
Persoanele arătate mai sus (precum şi orice alte personae care obţin informaţii de natura secretului profesional în domeniul bancar, din rapoarte ori alte documente ale instituţiei de credit) nu au dreptul de a folosi sau de a dezvălui nici în timpul activităţii şi nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, dacă ar deveni publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului unei instituţii de credit sau ale unui client al acesteia.
Personalul instituţiei de credit nu poate utiliza în folos personal sau în folosul unui terţ, direct ori indirect, informaţii confidenţiale de natura secretului profesional în domeniul bancar, pe care le deţine sau de care a luat cunoştinţă în orice mod.
Nu se consideră încălcări ale obligaţiei de păstrare a secretului bancar:
- a) furnizarea de date agregate, într-o manieră care să asigure că identitatea şi informaţiile privind activitatea fiecărui client nu pot fi identificate;
- b) furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei incidentelor de plată sau fondului de garantare a depozitelor, organizate în condiţiile legii;
- c) furnizarea de date auditorului financiar al instituţiei de credit;
- d) furnizarea de informaţii la cererea instituţiilor de credit corespondente, dacă aceste informaţii au legătură cu operaţiunile derulate prin conturile de corespondent;
- e) furnizarea de date şi informaţii entităţilor aparţinând grupului din care face parte instituţia de credit, necesare pentru organizarea supravegherii pe bază consolidată şi pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.
Persoanele abilitate să solicite sau să primească informaţii de natura secretului bancar sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legislaţiei în vigoare.
[1] Pentru mai multe informaţii privitoare la secretul profesional în domeniul bancar a se consulta O.U.G. nr.99/2006 şi site-ul www.bnr.ro;
