Contradictorialitatea procedurii este esenţială pentru respectarea exigenţelor unui proces echitabil, atât în materie civilă, cât Şi penală. În cuprinsul hotărârii J.J. contra Olanda[1] Curtea a
evidenţiat faptul că o procedură contradictorie implică „dreptul părţilor dintr-un proces civil sau penal de a li se comunica Şi de a dezbate orice act, probă sau observaţie prezentate judecătorului, chiar Şi de către un magistrat independent, susceptibile să influenţeze decizia acestuia". În speţă, Curtea a constatat o violare a art. 6 alin. 1 deoarece reclamantului nu i s-a oferit posibilitatea de a comenta asupra avizului consultativ emis Curţii Supreme de către membrul departamentului Procurorului General, afirmând că, deŞi acest aviz este unul total obiectiv, el are menirea de a influenţa decizia instanţei supreme, dată fiind autoritatea de la care el emană. După cum se poate observa, principiul contradictorialităţii trebuie asigurat atât între părţile litigiului, cât Şi între o parte Şi Ministerul Public.
Judecătorul este cel care trebuie să vegheze la respectarea acestui principiu, obligaţie ce derivă din principiul rolului activ al instanţei civile Şi penale. Astfel, art. 39, art. 197 alin (3) Şi (4), art. 253 Şi art 302 C. proc. pen. impun organelor judiciare de a aduce, din oficiu, în discuţia părţilor, orice aspecte care ar putea influenţa soluţionarea cauzei[2]. În acelaŞi sens, art. 202, art. 287 Şi art. 378 C. proc. pen. instituie, atât pentru instanţă cât Şi pentru procuror, obligaţia de adiministrare, din oficiu, a probelor necesare soluţionării cauzei, atât timp cât părţile nu acţionează în acest sens[3]. Rolul activ al judecătorului în procesul civil este consacrat prin art. 129 alin. (2) Şi alin. (5) C. proc. civ.
Având în vedere că o procedură contradictorie presupune dreptul părţilor de a disputa orice act, probă sau observaţie prezentate judecătorului Şi care pot influenţa decizia acestuia, este necesară asigurarea accesului la dosarul cauzei, dreptul părţilor de a fi prezente la propriul proces, dreptul acestora de a discuta conluziile unui raport de expertiză[4], posibilitatea inculpatului de a interoga victima sau de a obţine o confruntare directă cu aceasta[5].
Jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg nu este constantă în a opera o distincţie clară între principiul egalităţii armelor Şi cel al contradictorialităţii. Într-o cauză civilă îndreptată împotriva Austriei[6], Curtea a constatat o violare a art. 6 alin. (1), bazându-Şi motivarea pe egalitatea armelor, deŞi, după părerea mea, principiul contradictorialităţii a fost cel nerespectat. Astfel, Curtea a statuat că reclamantul nu a avut parte de un proces echitabil pentru că nu a fost informat cu privire la observaţiile înaintate de procuror în cadrul procedurii din faţa Curţii de Apel Viena, neputând să îŞi exprime punctul de vedere asupra observaţiilor respective. Problemaadusă în discuţie seamănă cu cea ridicată în cauza J.J. contra Olanda în care Curtea a remarcat nerespectarea procedurii contradictorii. TotuŞi, instanţa europeană face o distincţie între egalitatea armelor Şi contradictorialitate, numindu-le pe ambele aspecte ale unui proces echitabil[7]. DeŞi, în continuare, contradictorialitatea procedurii e definită drept posibilitatea fiecărei părţi de a-i fi comunicate Şi de a comenta asupra oricăror observaţii sau probe prezentate judecătorului de către cealaltă parte[8], Curtea afirmă, în finalul hotărârii, violarea art. 6 alin. (1) prin prisma principiului egalităţii armelor[9]. AceleaŞi observaţii pot fi aduse Şi în ceea ce priveŞte hotărârea Curţii în cauza Belziuk contra Polonia[10].
Se poate constata o distincţie în aplicarea celor două principii cu privire la procedura comunicării actelor către părţi[11]. Prezintă relevanţă, în acest sens, hotărârea Niderost-Huber contra Elveţia, cu prilejul căreia Curtea a subliniat că, în situaţia în care nici uneia dintre părţi nu îi este comunicat un anumit act de procedură, nu se poate vorbi despre egalitatea armelor, ci despre nerespectarea unei proceduri contradictorii[12]. În consecinţă, dacă necomunicarea unui act în cadrul procesului creează un dezechilibru între părţi fiindcă doar una dintre acestea are acces la actul respectiv, Curtea va sancţiona acest dezechilibru bazându-se pe principiul egalităţii armelor. Dacă, însă, nici una dintre părţile în litigiu nu este înŞtiinţată asupra unei informaţii utile aduse în atenţia judecătorului, va intra în discuţie contradictorialitatea procedurii.
În opinia mea, contradictorialitatea procedurii nu reprezintă decât un aspect particular al egalităţii armelor, egalitate care implică dreptul de a avea acces la dosar, de a fi prezent la propriul proces, administrarea echitabilă a probelor, etc. DeŞi instanţa de la Strasbourg afirmă existenţa ambelor principii ca elemente ale unui proces echitabil, ea nu operează o distincţie clară Şi suprapune, după cum s-a putut observa din analiza cauzei Werner contra Austria, înţelesul acestora. De aceea, mă voi opri în continuare Şi asupra contradictorialităţii, dacă analiza principiului egalităţii armelor va impune acest lucru.
[1]CEDO, hot. J.J. c. Olanda, § 43: „Regard being had, therefore, to what was at stake for the applicant in the proceedings and to the nature of the advisory opinion of the advocate-general, the fact that it was impossible for the applicant to reply to it before the Supreme Court took its decision infringed his right to adversarial proceedings. That right means in principle the opportunity for the parties to a criminal or civil trial to have knowledge of and
comment on all evidence adduced or observations filed, even by an independent member of the national legal service, with a view to influencing the court's decision.".
[2]Gheorghiţă Mateuţ, Tratat de procedură penală. Partea generală, vol. I, Ed. C.H. Beck, BucureŞti, 2007, p. 175.
[3]Ibidem;
[4]CEDO, hot. Mantovanelli c. Franţa, § 33.
[5]CEDO, hot. Bricmont c. Belgia, §§ 78 - 85.
[6]CEDO, hot. Werner c. Austria, §§ 61 - 69.
41 Ibidem, § 63: „The Court will examine the complaint in the light of the whole of paragraph 1 of Article 6 because the principle of equality of arms is only one feature of the wider concept of a fair trial, which also includes the fundamental right that proceedings should be adversarial.".
[8]CEDO, hot. Werner c. Austria, § 65: „The right to adversarial proceedings means that each party must be given the opportunity to have knowledge of and comment on the observations filed or evidence adduced by the other party. ".
[9]Ibidem, § 67: „In the instant case the principle of equality of arms dictated that the principal public prosecutor's observations should be communicated to Mr Werner and that he should have the opportunity to comment on them. As that did not happen, the applicant found himself at a substantial disadvantage vis-â-vis his opponent.".
[10]CEDO, hot. Belziuk c. Polonia, §§ 37 - 39.
[11]Frederic Sudre, op. cit., p. 278.
[12]CEDO, hot. Niderost-Huber c. Elveţia, §§ 21 - 32.