- Dreptul de superficie conferă titularului său atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie. Posesia şi folosinţa terenului pe care se află construcţia, plantaţia sau lucrarea respectivă se pot exercita în strânsă şi în limitele necesare exercitării dreptului de proprietate care intră în alcătuirea dreptului de superficie. Superficiarul are şi un drept de dispoziţie asupra terenului. Dispoziţia materială se circumscrie doar cu privire la posibilitatea de a dispune de substanţa terenului numai în vederea realizării construcţiei, plantaţiei sau lucrării care urmează a fi amplasată sau făcută pe acel teren (săpături, excavări ).
În ce priveşte atributul de dispoziţie juridică, este în afară de orice discuţie că superficiarul are dreptul să înstrăineze construcţia, plantaţia sau lucrarea respectivă, aflată pe terenul altei persoane, fără consimţământul proprietarului terenului. Cu alte cuvinte, dreptul de superficie este transmisibil prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. De asemenea, dreptul de superficie poate fi grevat de sarcini reale, cum ar fi: dreptul de uzufruct, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de ipotecă.