Comunitatea organizaţiilor internaţionale care desfăşoară diferite programe în Republica Moldova menţine relaţii de cooperare şi coordonare la diferite niveluri atât cu partenerii guvernamentali, cât şi cu cei neguvernamentali. Interacţiunea acestor organizaţii, precum şi aprofundarea ei va contribui la dezvoltarea procesului electoral.
În plus, situaţia economică precară din Republica Moldova limitează capacităţile statului de a asigura un nivel adecvat pentru activitatea organelor electorale, lucru critic pentru un proces electoral bine organizat şi transparent.
În acest sens, cooperarea organizaţiilor donatoare internaţionale atât cu organele electorale, cit şi cu organizaţiile neguvernamentale poate fi de real folos pentru asistenţa in pregătirea şi desfăşurarea alegerilor.
Cel puţin ar putea fi planificat un nivel corespunzător de asistenţă prin intermediul monitorizării internaţionale pe termen lung şi pe termen scurt, o atenţie deosebită fiind acordată reprezentanţelor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare pentru alcătuirea listelor de vot care să fie transmise CEC şi organizarea unei eventuale votări anticipate a alegătorilor aflaţi peste hotare.
Regiunea transnistreană nu participă la alegerile organizate de autorităţile moldoveneşti. Autorităţile transnistrene nu se pot opune ca unii cetăţeni să viziteze secţiile de votare speciale deschise în unele localităţi de pe malul drept al Nistrului. Totuşi, în practică, se opune rezistenţă acestui proces şi drept urmare numărul transnistrenilor care participă la votare se micşorează în mod constant.
Legislaţia electorală prevede ca materialele electorale (buletine de vot, procese-verbale etc.) să fie tipărite şi in limbile minorităţilor naţionale (mai ales în limba rusă) în conformitate cu datele statistice referitoare la locuirea compactă a grupurilor minoritare deţinute de Departamentul Tehnologii Informaţionale. Reacţiile ce parvin din partea interlocutorilor vorbitori de limbă română şi rusă indică faptul că accesul la materialele electorale este suficient şi nu cauzează tensiuni, nu îngrădesc dreptul la vot.
La fel ca şi în alte ţări din regiune legislaţia Republicii Moldova oferă vaste posibilităţi pentru implicarea femeilor in procesele politice, totuşi statisticile arată că reprezentarea femeilor in organul legislativ, precum şi in organele administraţiei publice locale este de doar aproximativ 10-16%.
În Republica Moldova există grupuri bine organizate tineri (18 - 35 de ani) activi care reprezintă atât organizaţii civice, cit şi partide politice. Cu toate acestea, este foarte înalt gradul de apatie a cetăţenilor de această vârstă, lucru care indică pesimismul generat de procesele politice şi posibilităţile de influenţă asupra acestor procese. Republica Moldova suferă, de asemenea, de „exodul creierilor” ca urmare a părăsirii ţării de către tinerii talentaţi aflaţi în căutarea unor posibilităţi de obţinere a studiilor de înaltă calitate sau din motive economice. Aproximativ o pătrime din cetăţeni au părăsit ţara în căutarea unor locuri de muncă. Marea majoritatea a acestora se află ilegal peste hotare. Un şir de partide politice şi organizaţii neguvernamentale sunt angajate în căutarea unor modalităţi reale pentru asigurarea dreptului de vot al acestor persoane.
Participarea cetăţenilor la toate aspectele vieţii publice rămâne a fi nesemnificativă în Republica Moldova atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Programele de educaţie civică sint dezvoltate preponderent prin sistemul educaţional o dată cu introducerea in 2002 a disciplinei respective în curricula claselor superioare datorită eforturilor ONG-urilor SIEDO şi Street Law Project. Există şi alte ONG-uri active in domeniul respectiv, mai ales printre organizaţiile de tineret care promovează proiecte referitoare la democratizarea societăţii, rolul şi responsabilităţile cetăţenilor, guvernului, grupurilor de interes, mass-media, sectorului privat şi celui neguvernamental, precum şi referitoare la importanţa competiţiilor electorale periodice(Iniţiativa Euro-Atlantică, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, Asociaţia Pentru Democraţie Participativă „Adept”).[1]
În campaniile electorale precedente programe de educaţie electorală au fost desfăşurate de către organele electorale împreună cu organizaţiile societăţii civile. De exemplu, programele dezvoltate de CEC şi ADEPT au inclus clipuri TV şi postere privind procedura de vot plasate in toate secţiile electorale şi locurile publice aglomerate, precum şi materiale pentru tinerii alegători care merg pentru prima oară la votare.
[1] Contextul preelectoral în Republica Moldova: constatări şi recomandări. Analiză efectuată de IFES şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” – Chişinău, iunie 2004;