Partidele pol au aparut in sec 19 din nevoia de a transforma confruntarile violente dintre diferite grupuri de interese in societate, in batalii simbolice.
Bataliile se castiga prin voturi.
Astfel apare in SUA, Part Democrat(1828) si Part Conservator din Anglia(1832).
Aparitia lor a fost considerata o dezbinare a societatii.
Nu poate supravietui democratia fara partide.
Se spune ca partidele au fost rezultatul a 2 mari revolutii din Epoca Moderna:Marea Revolutie Franceza in urma carora au aparut partidele de esenta democratica si Rev Bolsevica din Rusia, in urma careea au aparut partidele totalitare.
Cea mai buna lucrare a scriso Maurice Duverger in lucrarea “Partide Politice”.
Sist de partide dintr-o tara este profund influentat de sist electoral
Intr-o lucrare de referinta pt stiinta pol “Modele ale Democratiei”(A.Liphart) propune 2 concepte pt definirea prinicipalelor tipuri de regiuni democratice:democratii majoritare(SUA si Anglia) si democratii conservatoriste(Germania).
Deosebirea dintre ele: -> democratiile majoritariste aplica sist electoral al majoritatii in circumscriptii uninominale
->democratiile conservatoriste prefera sist electorale cu reprezentarea proportionala.
In sist electoral majoritar, candidatul care obtine cele mai multe voturi cu circumscriptia respectiva=>principiul “invingatorul ia totul”sau”cine trece primul linia de sosire”.
Acest sist majoritarist pune sub semnul intrebarii criteriul reprezentalitatii.
El avantajeaza partidele mari si crearea unui sist bipartidist.
Uneori acest sist anuleaz sansele partidelor mici, deoarece electoratul este descurajat sa acorde votul partidelor fara sanse prea mari de reusita.
In replica la acest sist electoral, avem sist francez:sist cu 2 tururi de scrutin, numit de Liphart formula mixta de majoritate pluralitate.
In acest caz pt castigarea mandatului pe primul tur este necesara majoritatea absoluta.
Se org al 2lea tur de scrutin cu toate partidele care au obtinut cel putin 12,5% din voturi.
In turul 2 de scrutin se declara castigator partidul care obtine o majoritate relativa.
Acest sist permite uneori eliminarea din competitie a partidelor numite anti sistem.
Sist electoral cu reprezentare proportionala(Gr, Spania, Olanda, Norvegia, Suedia).
In acest sist alegatorii voteaza una dintre listele propuse de partide in circumscriptii plurinominale, locurile atribuindu-se in functie de procentele obtinute.
Sunt la fel, avantajate partidele mari.
Cine obtine 40%din voturi, pote ajunge sa aiba 45% de mandate in parlament.
Distorsionarea voturilor este mai mare cu cat pragul electoral este mai mare:Spania 9,7%;Turcia 10%; Irlanda 15%; Ro 5%.
Exista o alta formula-mixta-membra proportionala.
In aceasta formula fiecare alegator are la dispozitie 2 voturi:unul pt a opta in favoarea unui candidat in cadrul circumscriptiei din care face parte, celalalt pt a alege o lista de partid.
Nu este obligatoriu ca cele 2 voturi sa aiba aceasi culoare politica(Gr).
Sist cu vot nic transferabil=>varianta a reprezentarii proportionale, f rar intalnita, in care alegatorii ierarhizeaza candidatii de pe lista unui partid(Irlanda, Malta).
Nu avem sist electorale perfecte si ca urmare se impun 3 concluzii(Douglaswral):
- Toate sist electorale tin sa elaboreze rezultate disproportionate.
- Toate sist elect tind sa reduca cu efectiv de partide parlamentare.
- Toate sist elect pot fabrica o majoritate parlamentara pt pertidele care nu au obtinut sustinerea majoritatii absolute a alegatorilor.
Pornind de la sist electorale, sist de prtide se clasifica in sist bipartidiste si multipartidiste.
Giovani Satkori propune urm clasificari a sist de partide:
- sist monopartidiste in care existenta mai multor partide este interzisaprin lege(in cazul reg totalitare)
- sist multipartidiste cu un partid hegemonic, in care legea permite existenta mai multor partide, dar unul dintre ele este f puternic.
- Sist multipartidiste cu partid dominant(Suedia)
- Sist bipartidiste cu 2 partide mari, care alterneaza la guvernare(SUA->Republicanii si Democratii)
- Sist multipartidiste cu pluralism moderat(3-5 partide semnificative in care fiecare formatiune parlamentara poate guverna alaturi de celelalte).
- Sist multipartidiste cu pluralism polarizat=>alcatuit din mai mult de 5 partide, din care 2 sunt partide mari(part pol de dr si stanga),care nu guverneaza niciodata impreuna, dar de fiecare data guverneaza in coalitie.
Partidele si sist de partide se identifica prin dimensiunile tematice.Liphart propune urmatoarea tipologie:
- Dimensiunea socio-economica este cea mai pregnanta in cadrul regiunilor democratice moderne, fiind axa traditionala pe care se pozitioneaza partidele la stanga sau la dreapta, in raport cu centru imaginar.
- Dimensiunea religioasa a pierdut mult din impact in sec 20, in special in perioada postbelica.
Initial crestin-democratia a fost o miscare crestina, creata de Biserica.Astazi aceste partide nu mai sunt catolice.
Crestin-democratii europeni continua sa se distinga de socialisti si de liberali printr-o preocupare mai accentuata pt teme care interfereaza cu valorile morale(avortul, prostitutia si pornografia, divortul, consulul de droguri, drepturile homosexualilor)
- Dimensiunea cultural-etnica ramane cel mai puternic diferentiator mai ales in tarile federale(Belgia, Elvetia, Spania, Finlanda), unde activeaza partidele create pe criterii etnice.
- Dimensiunea Urban-rural. Candva era pan-importanta, astazi insa datorita modernizarii satelor a disparut.
Fostele partide agrariene si-au extins baza electorala.(Norvegia, Suedia,Danemarca)
- Sustinerea regimului, se refera la viziunea totalitara sau democratica a partidelor
Avem partide care sustin regimurile democratice, constitutionale, dar avem si partide care colecteaza voturile celor mai nemultumite si frustrate segmente sociale(partide comuniste, fasciste)
- Politica externa divizeaza sist de partide din multe tari democratice, dar clivajele pe aceasta tema nu au amploarea celor economico-sociale sau etnice si nu produc mari razboaie electorale.
- Materialism versus post-materialism:evidenta in Vest in randul tinerei generatii, unde se contesta partidele traditionale, burgheze, considerate incapabile sa raspunda la provocarile societatii contemporane(miscarea ecologica, feminista).
Sist electorale si sist de partide sunt intr-o permanenta dinamica, deoarece asistam la disparitia unor partide si la aparitia altora.