Drept

Orice eveniment, aşa cum este definit la art. 5 din legea securităţii în muncă[1], va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia.  Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:

1. a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele;
2. b) asigurătorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
3. c) organelor de urmărire penală, după caz.

Orice medic, inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boală profesională sau legată de profesiune, depistată cu prilejul prestaţiilor medicale, semnalare care se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului Bucureşti, de îndată, la constatarea cazului. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliţie rutieră competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice în termen de 5 zile de la data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului.

Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează:

1. a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă;
2. b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;
3. c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
4. d) de către autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune.

Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal iar în caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituţia medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.

Întocmirea dosarului pentru cercetarea accidentului de muncă

            Cu prilejul cercetării evenimentelor, se întocmeşte un dosar, care va cuprinde:

1. a) opisul actelor aflate în dosar;
2. b) procesul-verbal de cercetare;
3. c) schiţe, fotografii referitoare la eveniment;
4. d) declaraţia accidentatului/accidentaţilor, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;
5. e) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
6. f) declaraţiile persoanelor răspunzătoare de nerespectarea reglementărilor legale;
7. g) copii de pe actele şi documentele necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;
8. h) orice alte documente, declaraţii, necesare pentru a determina caracterul accidentului;
9. i) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă.

   În funcţie de eveniment, dosarul de cercetare va mai cuprinde, după caz:

1. a) copie de pe autorizaţie, în cazul în care victima, în momentul accidentului, desfăşura o activitate care necesită autorizare;
2. b) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;
3. c) concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului mortal;
4. d) copie de pe hotărârea judecătorească prin care se declară decesul, în cazul persoanelor date dispărute;
5. e) actul medical, emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte diagnosticul provizoriu, în cazul accidentelor urmate de vătămare gravă;
6. f) copie de pe certificatul/certificatele de concediu medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, şi copie de pe decizia de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate, care se vor ataşa la dosar după eliberarea de către unitatea sanitară;
7. g) actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul, în cazul accidentelor de traseu;
8. h) orice acte doveditoare, emise de organe autorizate şi prezentate de accidentat, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii accidentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data accidentării;
9. i) copie de pe procesul-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere/brigada poliţiei rutiere a Capitalei, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice;
10. j) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu (foaie de parcurs, ordin de serviciu etc.) în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice şi al accidentelor în care sunt implicate persoane aflate în delegaţie.

Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel:

1. a) într-un exemplar (originalul), pentru accidentele care produc incapacitate temporară de muncă, care se păstrează în arhiva persoanei juridice sau fizice care înregistrează accidentul;
2. b) într-un exemplar (originalul), pentru accidentele urmate de vătămări grave, care se păstrează la Inspectoratul teritorial pentru protecţia muncii până la soluţionarea cazului;
3. c) în două exemplare, pentru accidentele mortale, inclusiv pentru persoanele date dispărute, pentru accidentele colective şi pentru cele care produc invaliditate, confirmate prin decizie, din care, un exemplar (originalul) se înaintează organului de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la Inspectoratul teritorial pentru protecţia muncii care a efectuat cercetarea;
4. d) într-un exemplar, pentru incidentele periculoase, care se păstrează la Inspectoratul teritorial pentru protecţia muncii care a efectuat cercetarea;
5. e) în trei exemplare, pentru evenimentele deosebite cercetate de Ministerul Muncii, dintre care originalul se înaintează la organele de urmărire penală, un exemplar rămâne la minister şi un exemplar la Inspectoratul Teritorial pentru Protecţia Muncii din judeţul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.

[1] Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune