Sistemul de drept dispune de anumite reguli fundamentale esenţiale, care stau la baza normelor ce compun diverse ramuri de drept. Există principii care se regăsesc în toate normele de drept (principiul egalităţii), altele doar la nivelul unor ramuri de drept (principiul separaţiei puterilor în stat - în dreptul constituţional şi administrativ).
În literatura juridică actuală părerile sunt diferite atât în ceea ce priveşte numărul, denumirea şi conţinutul principiilor.
Prof. Ioan Santai9, formulează şi enumeră principiile fundamentale ale dreptului, după cum urmează:
- principiul exercitării suverane, de către popor, a puterii de stat prin
organele sale reprezentative, în interesul întregii societăţi, astfel încât nici un grup sau persoană să nu-şi poată aroga exercitarea suveranităţii în nume propriu;
- principiul pluralismului politic, în conformitate cu care în societatea
noastră se pot constitui şi funcţiona partide politice, în condiţiile prevăzute de lege, care participă la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, ordinea constituţională şi principiile democraţiei;
- principiul separaţiei puterilor în stat, în temeiul căruia realizarea puterii
revine celor trei mari sisteme de autorităţi publice independente unele faţă de altele, dar cu posibilităţi reciproce de control. Ne referim la puterea legislativă creatoare de legi, puterea executivă
chemată să le aplice şi puterea judecătorească investită cu soluţionarea încălcării lor şi stabilirea răspunderii juridice;
- principiul egalităţii juridice a tuturor cetăţenilor atât între ei cât şi în
faţa legii, inclusiv a organelor de stat, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, vârstă, religie, grad de cultură sau avere;
- principiul deplinei protecţii juridice a drepturilor cetăţeneşti pe care
autorităţile publice sunt obligate să le respecte şi să le protejeze, nefiind admis nici un privilegiu în beneficiul uneia dintre categoriile sociale, restrângerea acestora fiind posibilă numai în cazurile expres limitativ şi temporar prevăzute de legislaţie;
- principiul umanismului juridic reflectat în caracterul stimulativ,
protector şi neoprimant al reglementărilor juridice, cât şi în scopul, felul şi limitele răspunderii juridice care urmăreşte reeducarea şi reintegrarea socială, deplină a celui care încalcă legea, fără a-l supune la suferinţe inutile ori la înjosirea demnităţii umane;
- principiul apărării ordinei de drept şi a legalităţii, în conformitate cu
care toate subiectele de drept, persoane fizice şi juridice, cetăţeni români şi străini, autorităţi de stat şi organizaţii nestatale, au îndatorirea fundamentală de a respecta legea şi toate celelalte acte juridice întemeiate pe cea aplicabilă raporturilor sociale în care participă sub garanţia sancţiunilor, în caz de încălcare a regulilor juridice.