O altă problemă intens dezbătută este cea privind caracterul statului moldovenesc din punct de vedere etnocultural. S-au făcut afirmaţii, pe de o parte că R. Moldova este un stat multicultural sau multinaţional, iar pe de altă parte se afirmă că R. Moldova nu este un stat multicultural. Se pare că esenţa conflictului este determinată şi de acest aspect. R. Moldova este un stat tânăr a cărui identitate încă nu a fost conturată şi acest fapt nici nu se prevede în timpul apropiat. Prin forţa împrejurărilor, anume că în Moldova există o majoritate de 65%, viitoarea identitate a statului poate fi determinată de identitatea acestei majorităţii, fapt cu care nu sunt toţi împăcaţi.
Adepţii definirii R. Moldova ca stat multicultural aplică întotdeauna criteriul cantitativ, vehiculând cifre foarte variate, fără a efectua o analiză calitativă riguroasă.
Vom apela tot la W. Kymlicka al cărui demers de a preciza termenul de multiculturalitate a fost determinat de necesitatea de a evita confuziile terminologice care ascund de cele mai multe ori “interese politice”. Cuvintele “confuzie terminologică” şi “interes politic” folosite în acelaşi context sună familiar în spaţiul nostru şi din această cauză merită să urmărim argumentaţia lui Kymlicka cu interes sporit. Vom cita un fragment din sinteza făcută de L. Salat: “Un stat este multicultural dacă cetăţenii acestuia aparţin mai multor naţiuni – caz în care statul este multinaţional – sau sunt imigranţi veniţi de pe alte meleaguri – situaţie în care statul este considerat a fi multietnic -, şi acest lucru constituie o componentă importantă atât a identităţii personale, cât şi a vieţii publice, politice din ţara respectivă.
În sensul folosit aici, cultura este un “atribut” al naţiunii sau al unui popor şi care desemnează “o comunitate intergeneraţională, mai mult sau mai puţin completă din punct de vedere instituţional, ocupând un anumit teritoriu în mod tradiţional (pe care îl consideră loc de baştină) şi fiind caracterizată de o limbă proprie şi istorie comună”. Locul de baştină avut în vedere este locul genezei comunităţii, iar nu de naştere propriu-zisă a persoanelor care fac parte din comunitate. Conform acestui concept, R. Moldova nu este un stat multinaţional, ci un stat multietnic şi acest fapt atrage consecinţe diferite.