Pin It

Este compus din diferite acte normative şi alte categorii. Referindu-ne la acte normative, acestea pot fi:

  • actele normative ale organelor statului (organele puterii legislative şi ale celei

executive) din care fac parte legea şi actele subordonate legii;

  • actele normative ale diferitelor organizaţii, asociaţii, persoane juridice, toate cu

caracter nestatal privat;

  • alte categorii de izvoare, cum sunt contractul normativ şi, în mod cu totul

excepţional, obiceiul juridic sau cutuma, precum şi regulile de convieţuire socială;

  • practica judiciară şi doctrina juridică, care nu sunt considerate izvoare ale

dreptului, în sistemul nostru de drept.

  1. Actele normative ale autorităţilor publice

Legea are un sens juridic, ea fiind actul normativ emanat de la puterea legislativă şi în sens politico-juridic, desemnând orice normă de drept provenind de la un organ de stat şi exprimată printr-un act normativ.

Clasificarea legilor se face după mai multe criterii19:

  1. după însemnătate şi forţă juridică, se disting:
  • legi fundamentale sau constituţionale;
  • legi organice (Legea de organizare şi funcţionare a Curţii

Constituţionale);

  • legi ordinare (Legea taxelor de timbru);
  • legi excepţionale şi temporare (Legea declarării stării de

necesitate);

  1. după conţinut, pot fi:
  • materiale - Codul civil, Codul fiscal;
  • procedurale - Codul de procedură civilă şi cel de procedură

fiscală;

  1. după ramura de drept:
  • legi civile;
  • penale;
  • administrative;

- financiare

  1. d) în statele federale distingem legile federaţiei şi legile statelor componente.
  2. Actele normative subordonate legii ale autorităţilor publice
  • Decretele prezidenţiale.
  • Hotărârile guvernului.
  • Ordonanţele guvernului.
  • Ordinele cu caracter normativ şi instrucţiunile miniştrilor.
  • Actele normative ale organelor locale ale administraţiei publice cuprind:

hotărâri, dispoziţii şi ordine.

  • Tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte,

constituie izvoare externe ale dreptului.

  1. Alte izvoare ale dreptului

Actele normative ale organizaţiilor nestatale (neguvernamentale).

Aceste organizaţii încheie numeroase acte juridice, cum sunt cele civile, comerciale, de dreptul muncii. Uneori, emit acte unilaterale specifice, cu caracter individual şi chiar normativ, ce pot produce efecte

chiar în afara lor, fiind recunoscute sau sancţionate de stat şi garantate, în

20

aplicarea lor, prin forţa de constrângere publică . Obiceiul juridic sau cutuma.

Obiceiul juridic reprezintă o regulă de conduită, constituită în decursul vremii, neelaborată de stat, dar ulterior recunoscută de acesta, exprimând voinţa unei colectivităţi care o aplică în mod constant şi o consideră obligatorie, garantată la nevoie prin forţa publică de constrângere.

 Obiceiul constituie, în istoria izvoarelor dreptului, prima formă de exprimare generală şi obligatorie, căreia statul a căutat la început sa-i asigure forţă juridică.În dreptul contemporan putem observa scăderea considerabilă a cutumei, ca pondere în sistemul izvoarelor dreptului. Contractul normativ.Este un acord de voinţă care stabileşte reguli cu caracter general, ce se are în vedere, cu ocazia încheierii contractelor concrete. Actualmente, în dreptul intern, contractul normativ se manifestă sub forma contractului colectiv de muncă, iar pe plan extern se manifestă sub forma tratatului internaţional bi şi multi lateral. Reguli de convieţuire socială.Ele reprezintă un izvor indirect al dreptului, în măsura în care legea face trimitere expresă la ele.