Procesul autodeterminării RM a început o dată cu adoptarea de către Sovietul Suprem al RSSM de legislatura a Xl-a pe data de 31 august 1989 a Legii cu privire la statutul limbii de stat. Ne-a făcut să stabilim această dată formularea din preambulul art. 1: "în scopul lichidării deformărilor survenite în construcţia lingvistică din RSS Moldovenească, al luării sub protecţia statului a limbii moldoveneşti una din premisele existenţei naţiunii moldoveneşti în cadrul formaţiei sale naţional-statale suverane al asigurării funcţionării ei în toate sferele pe teritoriul RSSM".
Pe data de 27.04.1990 prin Legea nr.5-XII s-a adoptat un nou Drapel de Stat, Tricolorul - albastru (azuriu), galben, roşu ca simbol oficial al suveranităţii, simbolizând trecutul, prezentul şi viitorul Statului Moldovenesc şi tradiţia istorică.
Cu toate că RM nu dobândise încă independenţa şi nu avea calitatea de subiect al raporturilor de drept internaţional pe data de 31 mai 1990 prin Hotărârea nr.63-XII Parlamentul recunoaşte "necondiţionat independenţa Republicii Lituania declarată la 11 martie 1990, şi confirmă dorinţa RSS Moldoveneşti de a stabili relaţii diplomatice cu această ţară.
În sfârşit, pe data de 23 iunie 1990 Parlamentul adoptă Declaraţia suveranităţii RSS Moldova, document de o importanţă istorică, cu putere constituţională, stabilind baza viitoarei statalităţi suverane şi independente a Republicii Moldova.
RSS Moldova a fost declarată stat unitar şi indivizibil, frontierele căruia pot fi schimbate numai pe baza acordurilor reciproce dintre RSSM şi alte state suverane. Pământul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale, precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional au fost declarate proprietate exclusivă, necondiţionată a republicii.
Decretul cu privire la puterea de stat.
Pe data de 27.07.1990 Parlamentul face încă un pas spre autodeterminare adoptând Decretul cu privire la puterea de stat. Deşi în Declaraţia suveranităţii era înscris că toată puterea aparţine poporului, îar puterile sunt separate în legislativă, executivă şi jurisdicţională, Decretul a venit să concretizeze aceste principii. Astfel, Sovietul Suprem Parlamentul a fost declarat organ suprem al puterii legislative şi unice exponent al voinţei întregului popor. Puterea jurisdicţională a fost declarată subordonată numai legii, iar amestecul în înfăptuirea justiţiei-inadmisibil.
Organele executive şi dispozitive au fost declarate răspunzătoare in faţa organelor puterii de stat, fiind subordonate acestora executând actele legislative. Decretul a interzis: cumularea funcţiilor de conducere în organele puterii de stat şi administraţiei de stat cu orice alt post în organizaţiile de stat şi cooperatiste, în partidele politice; sistemul conducerii de partid şi conducerii politice de altă natură în organele de stat şi de ocrotire a normelor de drept, în organele securităţii statului, in formaţiunile militare şi militarizate, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii; apartenenţa judecătorilor şi a altor lucrători ai organelor de stat pentru ocrotirea normelor de drept la partidele politice şi mişcările social-politice.
Importanţa Decretului se manifestă în dezvoltarea principiului suveranităţii exclusive a poporului moldovenesc, a separării puterilor în stat şi scoaterea acestora de sub influenţa ideologiei comuniste.