Cuvîntul „stat” provine din latină „status”, semnificând ideea de ceva stabil, permanent. În sensul său modern, noţiunea de stat se foloseşte mult mai tîrziu începând cu secolul al XVI-lea. Fiind o categorie socială extrem de complexă, noţiunea de stat se foloseşte în mai multe sensuri:
În sensul larg al cuvîntului statul este organizatorul principal al unei colectivităţi umane, care stabileşte reguli generale şi obligatorii de conduită, garantează aplicarea sau executarea acestor reguli şi în caz de necesitate, rezolvă litigiile care apar în societate.
În sensul restrictiv şi concret, statul este ansamblul autorităţilor publice, care asigură guvernarea.
Conceptul statului este exprimat din perspective diferite care întrunesc elementele caracteristice cele mai generale ale tuturor statelor indiferent de perioada existenţei lor, iată cîteva din ele:
- statul este dimensiunea specifică şi esenţială a societăţii politice, societate care a rezultat din fixarea unui teritoriu determinat al unei colectivităţi umane întruchipând, naţiunea, şi este guvernată de o putere instituţionalizată având capacitatea şi mijloacele de a exprima şi de a realiza voinţa unei părţi din colectivitate ca voinţă generală. (Ion Deleanu)
- Statul este un sistem organizaţional, care realizează în mod suveran conducerea unei societăţi, a unui popor stabilit pe un anumit teritoriu.
- Statul este unitatea formată de un ansamblu de indivizi reuniţi printr-o legătură naţională, locuind pe un teritoriu determinat care, le este propriu lor şi dominat de un Guvern, adică de o putere investită cu dreptul de a formula ordine şi de a le face să fie executate.
Analizând caracteristicile statului expuse mai sus constatăm că statul este caracterizat ca:
- o organizaţie politică a societăţii cu ajutorul căreia se realizează conducerea socială;
- o organizaţie care deţine monopolul creării şi aplicării dreptului
- o organizaţie care exercită puterea pe un teritoriu determinat al unei comunităţi umane;
- o organizaţie politică a deţinătorilor puterii de stat care poate impune exercitarea voinţei generale, aplicând în caz de necesitate forţa de constrîngere a statului.
Dicţionarele enciclopedice definesc statul ca o organizaţie politică având menirea să promoveze şi să apere interesele generale ale societăţii.
Nicolaie Popa defineşte statul ca principala instituţie politică a societăţii, constituită pe un teritoriu delimitat, cu o populaţie şi o putere instituţionalizată.
Aşadar, statul este principala organizaţie politică a societăţii, constituită pe un teritoriu delimitat cu o populaţie proprie şi o putere instituţionalizată, având menirea să promoveze şi să garanteze interesele generale ale societăţii.