În scopul realizării unei mai mari apropieri a cetăţenilor în raport cu luarea deciziei în Europa, Tratatul de la Lisabona introduce o serie de elemente inedite care favorizează participarea cetăţenilor la viaţa democratică a Uniunii.
- Introducerea dreptului de iniţiativă a cetăţenilor
Cetăţenii europeni pot să solicite Comisiei propunerea unui proiect de lege atunci când întrunesc un milion de semnături provenind dintr-un număr semnificativ de State membre.
- Recunoaşterea importanţei dialogului între cetăţeni, asociaţii ale societăţii civile şi instituţiile Uniunii (in special Comisia).
În acest mod, este întărită posibilitatea ca organizaţiile şi asociaţiile societăţii civile să participe efectiv la luarea deciziilor europene.
- Introducerea unei clauze sociale, care trebuie să ţină cont de toate exigenţele sociale în cadrul politicilor UE. Aceste cerinţe sunt legate de „promovarea unui nivel cat mai înalt al ocupării forţei de munca, garantarea unei protecţiei sociale adecvate, lupta împotriva excluderii sociale, şi, de un nivel înalt nivel de educaţie, formare si protecţie a sănătăţii umane.” Rezultă că o lege europeană contrară acestor obiective ar putea fi anulată de Curtea de Justiţie.
- Caracterul public al şedinţelor Consiliului de Miniştri
Transparenţa şi caracterul public al lucrărilor Consiliului de Miniştri facilitează participarea societăţii civile. Astfel, mass media va putea să informeze cetăţenii asupra dezbaterilor care au loc în cadrul Consiliului.
În ansamblu, aceste progrese conferă un conţinut real cetăţeniei europene, care se adaugă cetăţeniei naţionale şi nu se substituie acesteia.