Autonomia autoritatilor judiciare fata de celelate organe statale imprima acelasi caracter si actului în care se finalizeaza activitatea de baza a jurisdictiei.
În scopul prezentarii trasaturilor particulare ale actului jurisdictional au fost adoptate mai multe criterii.
- Criteriile formale
Un prim criteriu formal se refera la organul emitent. În aceasta conceptie, actul ce emana de la o autoritate judecatoreasca constituie un act jurisdictional. Este un criteriu formal important, dar nu se poate ignora faptul ca, nu toate acetele pronuntate de instantele judecatoresti au caracter jurisdictional, dupa cum exista si autoritati administrative ce au caderea de a emite acte jurisdictionale.
În actul jurisdictional intervin trei subiecti: statul prin intermediul judecatorului, reclamantul si pîrîtul. De aici s-a tras concluzia unei diferente esentiale între cele doua categorii de acte, subliniindu-se ca în cadrul actului jurisdictional statul nu actioneaza în interes propriu, în timp ce în cadrul actului administratriv actioneaza în favoarea sa. Altfel spus, în actul administrativ statul este parte în conflict, în timp ce în cazul actului jurisdictional intervine pentru solutionarea litigiului dintre alti subiecti de drept.
În cadrul criteriilor formale trebuie sa mentionam si desfasurarea activitatii judiciare sub forma de proces, deci în cadrul unei proceduri prestabilite de lege. Asadar, judecatorul nu actioneaza la întîmplare în vederea solutionarii unui conflict între particulari sau alti subiecti de drept, ci dupa o procedura riguros determinata de lege.
Criteriile formale, privite izolat sau în ansamblul lor, nu sunt de natura sa realizeze o delimitare categorica a actului jurisdictional fata de actul administrativ, astfel încît s-a recurs si la unele criterii materiale.
- Criteriile materiale
Un prim criteriu vizeaza finalitatea actului. Potrivit acestui criteriu, actul jurisdictional urmareste restabilirea ordinii de drept si armoniei sociale.
În literatura juridica mai veche s-a considerat ca activitatea juridisdictionala se particularizeaza fata de cea administrativa prin prezenta necesara a unei pretentii referitoare la existenta unui drept sau unei situatii juridice subiective.
Asupra pretentiei deduse judecatii, si dupa aprecierea faptelor ce sunt prezentate, judecatorul este dator sa se pronunte printr-o hotarîre. Puterea lucrului judecat este considerata un atribut exclusiv a actului jurisdictional. Astfel spus, daca un act dobîndeste autoritate de lucru judecat el este un act jurisdictional; în caz contrar, nu ne eflam în prezenta unui act jurisdictional. Prin urmare, fara autoritatea lucrului judecat nu poate fi conceputa nici functia judiciara.
- Sistemul mixt
În literatura juridica s- subliniat ca nici criteriile materiale nu sunt suficiente pentru delimitarea actului jurisdictional fata de actul administrativ. O delimitare mai riguroasa se poate realiza doar în cadrul unui sistem mixt, adica al unui sistem care îmbina criteriile formale cu cele materiale.
Totalitatea criteriilor prezentate au un caracter esential: existenta unei proceduri specifice (judiciara), existenta unei pretentii care conduce la o solutie (hotarîre) înzestrata cu putere de lucru judecat.