Institutia asistentilor judiciari este o institutie relativ noua, ea fiind introdusa în legislatia noastra doar cu prilejul modificarii legii de organizare judecatoreasca. Legiuitorul urmarit atunci sa aplice si în aceasta materie principiul reprezentarii sindicatelor si a patronatului, spre a da expresie coordonatelor principale ce trebuie sa stea la baza dialogului social si al democratizarii justitiei.
Potrivit art.17 alin.1 din legea 92/1992, cauzele privind conflictele de munca se judeca în prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti.
Dispozitiile anterioare ale art.17 alin 1 din legea de organizare judecatoareasca erau foarte explicite cu privire la faptul ca asistentii judiciari aveau aceleasi drepturi ca si judecatorii în privinta modului de elaborare a sentintei.
Sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.17 alin.1, Curtea Constitutionala a statuat caaceste dispozitii nu sunt în concordanta cu legea noastra fundamentala. Instanta constitutionala a apreciat ca participarea asistentilor judiciari la solutionarea cauzelor, cu vot deliberativ, este contrara principiului impartialitatii justittiei, deoarece ei nu sunt, asmenea judecatorilor, în slujba legii, ci reprezinta organizatii interesate în modul de solutionare a cauzeor la judecarea carora participa.
Pe de alta parte, asistentii judiciari nu prezinta garantiile de independenta stabilite prin Constitutie în cazul judecatorilor. Astfel, ei nu sunt inamovibili si nici nu li se interzice sa exercite alte functii publice sau private ori sa faca parte din partide politice.
În aceste conditii, asistentii judiciari pot fi expusi presiunilor si influentelor din partea organizatiilor pe care le reprezinta, a partidelor din care eventual fac parte sau a altor factori straini actului de justitie. Asistentii judiciari nu sunt independenti, iar lipsa lor de independenta afecteaza însasi independenta justitiei.
O observatie particulara se impune în privinta abaterilor privind nerespectarea în mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor.
Asemenea abateri disciplinare sunt mai greu de savîrsit de catre asistentii judiciari, întrucît ei nu au aputere decizinala în luarea masurilor la care se refera textele mentionate, astfel încît, este dificil de conceput o culpa în sarcina lor.
Din punct de vedere al sanctiunilor disciplinare, se remarca faptul ca, revocarea din functia de conducerea ocupata si excluderea din magistratura, nu sunt aplicabile asistentilor judiciari.
Sanctiunile disciplinare pot fi aplicate asistentilor judiciari numai de catre ministrul justitiei. Împotriva sanctiunilor disciplinare aplicate asistentilor judiciari de ministrul justitiei, se poate face contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de conteicios administrativ si fiscal a curtii de apel în circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotarîrea pronuntata de instanta competenta este definitiva.
Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social si ministrului justitiei.
Auxiliarii justitiei
Activitatea de solutionare a cauzelor civile si penale ori de alta natura nu se realizeaza de catre judecatori, numai cu participarea partilor principale. În materie penala si uneori chiar civila, este necesara în unele cazuri si participarea procurorului.
Obiectul investigatiilor este consacrat persoanelor care participa în diferite calitati la ctivitatea judiciara si care sunt cunoscute sub denumirea traditionala de auxiliari sau parteneri ori colaboratori ai justitiei. Toate aceste persoane contribuie, uneori într-o maniera semnificativa, la solutionarea procesului civil sau penal.
Unele dintre aceste persoane sprijina activitatea judecatorului în îndeplinirea sarcinilor sale. Asa este cazul personalului administrativ al instantei: grefieri, secretari, aprozi, agenti procedurali etc. O a doua categorie de persoane este acea care consilieaza partile în desfasurarea procedurii si sprijina activitatea lor. Este cazul mandatarilor, avocatilor, executorilor judecatoresti.
Toti acesti auxiliari ai justitiei nu sunt legati prin functiuni de aceeasi natura fata de instanta de judecata sau fata de autoritatea judicara. Numai unii dintre acestia apartin autoritatii judecatoresti, în calitate de functionari, cum sunt grefierii, secretarii sau agentii proprii ai instantei. Altii apartin unor profesii liberale, cum este cazul avocatilor, notarilor sau executorilor judecatoresti. În sens larg, toate aceste persoane formeaza categoria auxiliarilor justitiei.