Principiul colegialitatii are conotatii deosebite în opera de înfaptuire a justitiei. El omplica alcatuirea completului din doi sau mai multi judecatori.
Colegialitatea are de partea sa argumente deduse din: calitatea superioara a lucrarilor îndeplinite de doi sau de mai multi magistrati; o redusa posibilitate de influentare din exterior a magistratilor, o mai buna pregatire a judecatorilor tineri, care intra în complete cu magistrati avînd o mai mare experienta. Sistemul nostru judiciar este dominat de principiul colegialitatii. În prezent, potrivit art.57 alin.1 din Legea nr.304/2004, cauzele se judeca în prima instanta în complet format din doi judecatori. Apelurile si recursurile se judeca în complet format din trei judecatori, art.57 alin.2 din Legea 304/2004.
Exista torusi, prin exceptie de la regulile enuntate, si cauze care se solutioneaza în fond de catre un singur judecator. Astfel, potrivit art.57 alin.1 din Legea 30472004 se judeca de catre un singur judecator:
- cererile privind pensii de întretinere, cererile privind înregistrarile si rectificarile în registre de stare civila, cererile privind încuviintarea executarii silite, învestirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;
- cererile de ordonanta presedentiala;
- actiunile posesorii;
- plîngerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
- somatia de plata;
- reabilitarea;
- constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
- perchezitia si masurile preventive luate în cursul urmaririi penale.
Conflictele de munca si asigurari sociale se solutioneaza în prima instanta, de un complet constituit din doi judecatori si doi asistenti judiciari.
Înalta Curte de Casatie si Justitie judeca cauzele de competenta sa în complet format de trei judecatori din aceeasi judecatori din aceeasi sectie. Daca numarul de judecatori necesari formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecatori de la celelalte sectii , desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
În afara completelor de judecata ale sctiilor, la instanta suprema functioneaza si un complet format din 9 judecatori si care este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei supreme, iar în lipsa acestora, de catre un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat în acest scop de presedintele sau vicepresedintele ÎnalteiCurti de Casatie si Justitiei.
Normele procedurale privitoare la compunerea instantei au un caracter imperativ iar nerespectarea lor atrage dupa sine casarea hotarîrii pronuntate.