Într-o formulare simplistă, raporturile juridice ne apar ca relaţii sociale căzute sub incidenţa normelor juridice. Pentru a fi şi mai exacţi, vom preciza că nu toate relaţiile sociale sunt reglementate de normele dreptului administrativ. Aceste premise, ne vor permite să afirmăm că raporturile de drept administrativ sunt reprezentate doar de sfera raporturilor reglementate de normele dreptului administrativ care se constituie într-o categorie cu totul distinctă.
O serie de autori afirmă că raportul juridic concret, din care derivă drepturile şi obligaţiile subiectelor, se poate stabili fie în urma intervenţiei unui fapt juridic, fie rezultă direct din norma juridică aşa cum se întâmplă curent în domeniul dreptului penal. Spre deosebire de domeniul penal, care conţine nu numai norme cu dispoziţii şi sancţiuni, am văzut că în domeniul administrativ normele au în structură ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea. De aceea, teza raporturilor de conformare şi conflict nu poate fi extinsă la toate raporturile juridice care cad sub incidenţa sa, decât, de pildă, la normele contravenţionale, în interiorul cărora agentul de autoritate poate solicita şi impune o anumită conduită iar celălalt participant la raportul respectiv este obligat să-l execute, deci să se conformeze.
Indiferent de teoriile avansate, vom putea afirma că raportul de drept administrativ este reprezentat de relaţia socială reglementată de către norma dreptului administrativ, indiferent dacă s-a născut direct, din norma juridică, sau indirect din fapta juridică săvârşită în executarea acesteia.