Pin It

Executorul judecatoresc este învestit, potrivit prevederilor art.2 alin.1 din legea nr.188/2000 mentionata, sa îndeplineasca un serviciu de interes public, sa realizeze procedura prin intermediul careia, creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarîre judecatoreasca sau print-un alt executoriu, reuseste sa constrînga pe debitorul sau sa realizeze prestatia înscrisa în titlul pus în executare, daca acesta nu întelege sa-si execute obligatia de buna voie.

         Activitatea executorilor judecatoresti se exercita în cadrul unui birou, în care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personal corespunzator si art.12 alin.1 din lege.

         Biroul executorului judecatoresc trebuie sa fie înregistrat în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului de numire al ministrului justitiei. Pentru înregistrarea si tinerea evidentelor activitatii biroului de executor judecatoresc, în cadrul biroului se tin urmatoarele documente:

-        registrul general

-        opisul registrului general

-        registrul de valori

-        registrul de înregistrare a notificarilor

-        registrul de corespondenta

-        evidenta fiscala.

Pentru efectuarea lucrarilor, executorul judecatoresc poate încheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt pesonal auxiliar si daca este cazul poate încheia contracte civile cu colaboratori externi.

Camera executorilor judecatoresti

Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membrii, alesi dintre membrii camerei respective, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o perioada de 3 ani.

Pentru activitatile curente, colegiul director are un secretar salrizat si personal auxiliar stabilit de adunarea generala.

Atributiile Colegiului director sunt:

  1. rezolva plîngerile partilor executtorilor judecatoresti si executorilor judecatoresti stagiari, luînd masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostinta Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;
  2. deleaga, în cazuri execeptionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc, cu încunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui judecatoriei în a carei circumscriptiei urmeaza sa îsi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decît dupa un an, în afara cazului în care executorul judecatoresc delegat îsi da acordul;
  3. informeaza Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti în legatura cu activitatea birourilor executorilor judecatoresti, asupra necesarului de executori judecatoresti si executori judecatoresti stagiari si face recomandari cu privire la persoanele care urmeaza sa fie propuse de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti pentru numirea lor în functia de executor judecatoresc de catre ministrul justitiei;
  4. întocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curecnta a executorilor judecatoresti;
  5. tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei executorilor judecatoresti si a contributiei membrilor sai;
  6. procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul executorilor judecatoresti si asigura difuzarea acestuia;
  7. îndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acestuia si de Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Uniunea Nationala  a Executorilor Judecatoresti

Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania este organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti cu dreptul de a prfesa în acest domeniu de activitate, numiti potrivit prevederilor art.16 din lege.

         Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul si presedintele.

Congresul Uniunii – se întruneste anual la convocarea consiliului si este constituit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala potrivit normei de reprezentare stabiliote prin statut, din presedintii camerelor si ceilalti membrii ai Consiliului Uniunii.

Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti are urmatoarele atributii:

  1. adopta Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si pe cel al Casei de asigurari;
  2. alege presedintele si vicepresedintii Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, precum si alte organe stabilite prin statut;
  3. alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere ale Casei de asigurari;
  4. alege si revoca membrii Comisie superioare de disciplina, fiecare Camera a executorilor judecatoresti avînd dreptul la cîte un reprezentatnt;
  5. analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;
  6. aproba bugetul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si al Casei de asigurari;
  7. îndeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

Consiliul Uniunii – este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala a Camerei respective, pentru o perioada de 3 ani, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut.

Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti îndeplineste urmatoarele atributii:

  1. solicita ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea functiei de executor judecatoresc;
  2. propune ministrului justitiei, în vederea aprobarii, numarul necesar de birouri de executori judecatoresti;
  3. aproba cotele de contributie ale birourilor executorilor judecatoresti la Camera executorilor judecatoresti, precum si cele ale Camerelor executorilor judecatoresti la Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, potrivit statutului acesteia;
  4. propune ministrului justitiei conditiile de desfasurare a concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecatoresc si a examenului de capacitate;
  5. îndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a aceteia sau de statut.

Presedintele si 2 vicepresedinti ai Uniuniisunt alesi de Congres dintre membrii Consiliului Uniunii. Durata mandatului acestora este de 3 ani cu posibilitatea de a fi realesi o singura data.

Atributiile presedintelui si vicepresedintilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.

În cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti functioneaza o casa de asigurari pentru asigurarea de rapundere civila a executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica, în conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Incompatibilitati

Potrivit prevederilor art.40 din lege, exercitarea functiei de executor judecatoresc este incompatibila cu:

  1. activitatea salarizata în cadrul altor profesii, exceptînd activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;
  2. calitatea de deputat sau se senator ori de consilier în consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;
  3. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
  4. calitatea de asociat într-o sociatate în nume colectiv, asociat comanditat în societatile în comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, direcotr general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.

         Suspendarea si încetarea calitatii de executor judecatoresc.

Potrivit art.23 din legea nr.188/2000, exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda îan urmatoarele cazuri:

  1. în cazul în care împotriva executorului judecatoresc s-a luat masura retinerii, arestarii preventive sau trimiterii în judecata penala;
  2. în cazurile de incompatibilitate prevazute la art.40, precum si în cazul interdictiilor prevazute de lege;
  3. în caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, pîna la achitarea lor integrala;
  4. în caz de incapacitate temporara de munca;
  5. la cererea executorului judecatoresc, pentru motive întemeiate.

Calitatea de executor judecatoresc înceteaza în urmatoarele cazuri:

  1. la cerere;
  2. prin pensionare sau în cazul constatarii incapacitatii de munca, în conditiile legii;
  3. prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, în conditiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;
  4. prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, în conditiile prezentei legi;
  5. în cazul condamnarii definitive la o pedeapsa privativa de libertate pentru savîrsirea unei infractiuni;
  6. în cazul constatarii vadite sale incapacitati profesionale;
  7. în cazul în care executorul judecatoresc nu mai îndeplineste conditiile prevazute la art.15 din lege.

Drepturile executorilor judecatoresti

-        executorii judecatoresti îsi exercita personal atributiile si se bucura de stabilitate în functie, neputînd fi transferati în alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

-        pentru serviciul prestat, executorii judecatoresti au dreptul, la onorarii minimale si maximale stabilite d ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Îndatoririle executorilor judecatoresti

-        de a-si exercita profesia cu respectarea dispozitiilor legii executorilor judecatoresti, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a legii, ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile în materie;

-        de a nu refuza în mod nejustificat întocmirea actelor de executare ori bunelor moravuri;

-        interdictia de a-si face reclama prin orice mijloace, cu exceptia celor permise de lege.

Uniunea Nationala  a Executorilor Judecatoresti este îndreptata sa faca publicitate prin mass-media asupra întregii activitati a executorilor judecatoresti:

-        executorii judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta în cadrul activitatii lor, chiar si dupa încetarea functiei, cu exceptia cazurilor în care legea sau partile interesate îi elibereaza de aceasta obligatie;

-        sa participe, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, de camerele executorilor judecatoresti de pe lînga curtile de apel, de institutii de învatamînt superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala;

-        este interzis executorilor judecatoresti sa dobîndeasca direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita;

-        sa se asigure de raspundere profesionala prin Casa de asigurari constituita în acest scop, potrivit art.34 din lege.

Raspunderea executorilor judecatoresti

Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îsi exercita obligatiile profesionale ce îi revin si este garantata prin casa de asigurari constituita în conditiile art.34 din lege.

Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri:

  1. nerspectarea secretului profesional;
  2. încalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute de lege;
  3. savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri;
  4. neîndeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract;
  5. întîrzierea sistematica si neglijenta în efectuarea lucrarilor;
  6. absenta nejustificata de la birou.

Sanctiunile disciplinare se aplica în raport cu gravitatea faptelor si constau în:

  1. mustrare;
  2. avertisment;
  3. amenda de la 50 lei RON la 500 lei RON care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecatoresti în a carei raza teritoriala este situat biroul executorului judecatoresc respectiv.;
  4. suspendarea din functie pe o durata de la o luna la 6 luni.

Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat în conditiile prevazute la art.22 din lege, începînd cu data ramînerii definitive a hotarîrii judecatoresti de condamnare.

Competenta executorilor judecatoresti

Pentru exercitarea atributiilor executorilor judecatoresti, legea a prevazut o delimitare clara a competentei acestora fata de atributiile instantelor judecatoresti sau a altor organe carora legea le confera atributii jurisdictionale, de justa rezolvare a acestei probleme depinzînd nu numai realizarea sarcinilor ce revin unei structuri a statului de drept, dar si respectarea cu sfintenie a drepturilor si intereselor partilor din proces si a altor persoane interessate în înfaptuirea si finalizarea actului de justitie.

Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.188/2000, executorii judecatoresti au urmatoarele atributii:

  1. punerea în executarea a dispozitilor cu caracter civil din titlurile executorii;
  2. notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;
  3. comunicarea actelor de procedura;
  4. recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante:
  5. aplicarea masuriolor asiguratorii despuse de instanta judecatoreasca;
  6. constatarea unor stari de fapt în conditiile prevazute de Codul de procedura civia;
  7. întocmirea proceselor-constatarea unot stari de fapt în conditiile prevazute de Codul de procedura civila verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila;
  8. întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz;
  9. orice alte acte sau operatiuni date de lege în competenta lui.

                                      Subiectele

  1. notiunea de jurisdictie, delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publice
  2. actul jurisdictional si actul administrativ
  3. continutul si felurile jurisdictiei
  4. principiile organizarii judecatoresti
  5. organizarea instantelor judecaresti si a instantelor militare
  6. consiliul superior al magistraturii
  7. ministrul justitiei
  8. conducerea instantelor judecatoresti
  9. ministerul public, participarea procurorului în procesul penal
  10. magistratii instantelor
  11. institutul national al magistraturii, drepturile si obligatiile magistratilor
  12. raspunderea juridica a magistratilor
  13. asistentii judiciari
  14. auxiliarii justitiei
  15. structurile organizatorice ale avocaturii
  16. formele de exercitare a profesiei de avocat
  17. avocatii stagiari
  18. organizarea si executarea profesiei de consilier juridic
  19. organizarea si functiile notariatului
  20. organizarea profesiei de executor judecatoresc.