Neîndeplinirea obligatiilor impuse magistratilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor juridica. Legea privind statutul magistratilor reglementeaza în mod detaliat raspunderea disciplinara si civila a magistratilor. Desi legea nu reglementeaza raspunderea penala a magistratilor este evident ca aceasta poate opera în cazul savîrsirii unei fapte penale.
Raspunderea disciplinara
Toate legislatiile democratice stabilesc un regim disciplinar special pentru magistrati. Scopul este acelasi: asigurarea independentei magistratilor, a impartialitatii acestora, respectiv garantarea stabilitatii lor în functie.
Sunt considerate abateri disciplinare:
- încalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind pe magistrati
- nerespectarea prevederilor legale cuprinse în Codul deontologic al magistratilor
- interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori al altor persoane, precum si imixtiunea în activitatea altui magistrat
- desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu
- nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au un atare caracter
- nerespectarea în mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor
- refutzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse pe partile din proces
- retinerea repetata a dosarelor peste timpul necesar efectuarii lucrarilor sau studiului dosarului
- refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii sau dispusa, potrivit legii, de conducatorul instantei ori parchetului
- neglijenta grava sau repetata în rezolvarea lucrarilor
- efectuarea cu întîrziere a lucrarilor
- absentele nemotivate de la serviciu sau întîrzierea ori plecarea de la program, în mod repetat
- atitudinile rautacioasa în timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili.
Legea nr.303/2004 enunta si sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor. Legea prevede urmatoarele sanctiuni:
- avertismentul
- diminuarea indemnizatiei de încadrare lunare brute cu pîna la 15% pe o perioada de la o luna pîna la 3 luni
- mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în circumscriptia aceluiasi parchet de pe lînga curtea de apel
- revocarea din functia de conducere ocupata
- excluderea din magistratura.
Sanctiunile determinate de lege sunt de natura diferita, unele au doar caracter pur moral, altele au conotatii patrimoniale, cea mai grava fiind îndepartarea din magistratura.
Diversitatea sanctiunilor permite instantei disciplinare sa realizeze o individualizare adecvata a masurilor ce se cuvin sa fie aplicate judecatorului sau procurorului vinovat pentru savîrsirea unei abateri. Una dintre sanctiunile disciplinare-revocarea din functia de conducere ocupata este prevazuta de lege pentru magistratii care ocupa functii de conducere.
Reglementarea legala contine norme detaliate privitoare la realizarea procedurii disciplinare. Potrivit art.45 din legea nr.317/2004, actiunea disciplinara se exercita de:
- colegiul de conducere al Î.C.C.J., pentru presedintele, vicepresedintele, judecatori si magistrati-asistenti al Î.C.C.J., precum si pentru presedintii curtilor de apel
- colegiile de conducere ale curtilor de apel, pentru judecatorii din cadrul curtilor de apel si al instantelor din circumscriptia acestora
- colegiul de conducere al Parchetului de Justitie, pentru procurorul general, prim-adjunctul si adjunctii acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe lînga Î.C.C.J. si procurorii generali de pe lînga curtile de apel
- colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie, pentru procurorul general, adjunctii acestuia si procurorii Parchetului National Anticoruptie
- colegiile de conducere ale parchetelor de pe lînga curtile de apel, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lînga curtile de apel si al parchetelor din circumscriptia acestora.
Exercitarea actiunii dsiciplinare nu este posibila fara efectuarea unei cercetari prealabile ce sse dispune de catre titularul actiunii. Cercetarea prealabila se realizeaza de judecatorii desemnati de Colegiul de conducere al Î.C.C.J., de judecatorii inspectori din cadrul curtilor de apel ori, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lînga Î.C.C.J., Parchetului National Anticoruptie sau din cadrul parchetelor de pe lînga curtile de apel.
Legea stabileste si termene pentru exercitarea actiunii disciplinare. Actiunea disciplinara se exercita în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrarii actului de constatare a abaterii, dar nu mai tîrziu de un an de la data savîrsirii abaterii.
În procedura disciplinara în fata sectiilor C.S.M., citarea magistratului împotriva caruia se exercita actiunea disciplinara este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.
Lucrarile sectiile C.S.M. sunt publice. Hotarîrea pronuntata trebuie sa fie motivata si cuprinde, în principal, urmatoarele:
- descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si încadrarea juridica a acesteia
- temeiul de drept al aplicarii sanctiunii
- motivele pentru care au fost înlaturate apararile formulate de magistrat
- sanctiunea aplicata si motivele care au stat la baza aplicarii acesteia
- calea de atac si termenul în care hotarîrea poate fi atacata
- instanta competenta sa judece calea de atac.
Legea nr.317/2004 instituie si o cale de atac împotriva hotarîrii pronuntate în materie disciplinara. Potrivit art.50 alin.2 împotriva hotarîrilor pronuntate prin care s-a solutionat actiunea disciplinara se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Competenta de solutionare a recursului apartine Completului de 9 judecatori al Î.C.C.J. Din completul de 9 judecatori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si magistratul sanctionat disciplinar.
Raspunderea penala a magistratilor
Legea privind statutul magistratilor consacra doar norme detaliate privitoare la raspunderea dsiciplinara si civila a magistratilor. În lipsa unor atare norme si în domeniul raspunderii penale se aplica principiile dreptului comun.fundamental, în aceasta privinta este art.93 din legea nr.303/2004, potrivit caruia magistratii raspund civi, disciplinar, administrativ si penal, în conditiile legii.
De asemenea, daca împotriva unui magistrat s-a pus în miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat din functie, art.60 alin.1 din legea 3003/2004. potrivit art.63 alin.1., magistratii pot fi eliberati din functie si în cazul condamnarii definitive pentru o infractiune.
Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv decît cu încuviintarea sectiilor C.S.M. Posibilitatea angajarii raspunderii penale a judecatorlor si procurorilor este neîndoielnica.
Raspunderea civila a magistratilor
Problema raspunderii civile a magistratilor se poate ridica îndeosebi cu savîrsirea unor erori judiciare.
Legislatia procesual civila nu contine dispozitii de principiu cu privire la raspunderea civila a judecatorului. Greselile de judecata se remediaza prin alte mijloace decît acelea ale raspunderii civile. În toate sistemele de drept, remedierea erorilor se realizeaza prin mecanismul traditional al cailor de atac. Majoritatea legislatiilor instituie si proceduri de exceptie pentru determinarea raspunderii civile a judecatorilor.
Actiunea civila a persoanei condamnate sau detinute pe nedrept poate fi promovata împotriva statului doar în conditiile expres determinate. Dreptul la actiune al persoanei pagubite este limitat în timp prin mecanismul prescriptie, Codul de procedura penala determinînd un termen special în aceasta materie.
Competenta de solutionare a actiunii îndreptate împotriva statului apartine tribunalului în a carui raza teritoriala domiciliaza persoana îndreptatita la despagubiri. În cadrul procedurii de solutionare a cauzei va fi citat prin Ministerul Finantelor Publice.
Legea regelemteaza si actiunea în regres a statului împotriva persoanei vinovate. În cazul în care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.506 Cod de procedura penala, statul are actiune în regres împotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune.
Raspunderea civila a unui magistrat poate interveni doar în una din cele doua situatii expres determinate în art.507 C.proc. pen.: reaua-credinta si grava neglijenta.
Legea de revizuire a Constitutiei a adus importante clarificari în acesta problema. Astfel, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Raspunderea statului va interveni în cazul tuturor erorilor judiciare, respectiv nu numai în cazul celor savîrsite în materie penala. Raspunderea judecatorilor devine incidenta în toate cazurile în care ei au actionat cu rea-credinta sau din grava neglijenta.
Într-o societate democratica judecatorul nu poate fi la adapostul unei imunitati absolute atunci cînd el îsi încalca în mod grosier obligatiile de impartialitate si cerectitudine.
Problema raspunderii civile a judecatorului formeaza si obiectul unor dispozitii consacrate în Carta europeana privind statutul judecatorilor. Normele instituite de Carta sunt obligatorii pentru statele membre.
Carta consacra principiul primordialitatii raspunderii statului pentru pagubele cauzate prin decizii judiciare. Potrivit art.5.2. din Carta europeana privind statutul judecatorilor, repararea pagubelor cauzate în mod nelegitim prin decizia sau comportamentul unui judecator sau judecatoare în exercitiul functiilor lor asigurata de Stat.
În conceptia acestui document european, raspunderea civila a statului este antrenata nu doar în cazul unei decizii judiciare eronate, ci si în ipoteza unui comportament inadecvat al judecatorului. Actuala reglementare juridica din tara noastra este în concordanta cu prevederile Cartei europene privind statutul judecatorilor.