Pentru a se adresa instantei cu o cerere, o persoana, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Sa poata sa stea in judecata in conditiile legii, deci sa aiba capacitate procesuala;
- Sa aiba calitate procesuala;
- Sa formuleze o pretentie;
- Sa justifice un interes.
Aceste conditii de exercitiu enumerate de art. 32 CPP trebuie sa fie indeplinite cumulativ si se aplica in mod corespunzator si in cazul apararilor.
- Capacitatea procesuala
Capacitatea de a sta in judecata imbraca doua forme: capacitatea procesuala de folosinta si capacitatea procesuala de exercitiu.
- Capacitatea procesuala de folosinta
Oricine poate fi parte in judecata daca are folosinta drepturilor civile. Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica daca sunt constituite potrivit legii.
Capacitatea de folosinta reperezinta, asadar, aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile iar capacitatea procesuala de folosinta reprezinta transpunerea pe plan procesual a aptitudinii de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii.
Persoanele fizice dobandesc capacitate de folosinta la nastere si o pierd odata cu moartea. Cu toate acestea, cand este vorba despre drepturile copilului acestea sunt recunoscute de la data conceptiei cu conditia ca copilul sa se nasca viu.
Persoanele juridice dobandesc capacitatea de folosinta diferit dupa cum sunt spuse sau nu inregistrarii. Astfel, persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii (la ORC) dobandesc capacitate de folosinta la acest moment al inregistrarii; persoanele juridice care nu sunt supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta de la data actului de infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege (ex. Asociatiile).
Si in cazul persoanelor juridice exista un text care le recunoaste posibilitatea de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii chiar de la data actului de infiintare insa numai in masura in care acestea sunt necesare pentru ca respectiva persoana juridica sa ia nastere in mod valabil.
Persoana juridica inceteaza odata cu incetarea acesteia printr-unul din modurile de reorganizare.
Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile prevazute de lege si nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta.
Lipsa capacitatii de folosinta se poate invoca in orice stare a procesului. Aceasta inseamna ca poate fi invocata atat in prima instanta cat si direct in apel, fie ca motiv de apel fie ca exceptie procesuala. In recurs, lipsa capacitatii de folosinta poate fi invocata numai daca nu a putut fi invocata pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
Pentru etapa recursului trebuie avuta in vedere si cerinta ca pentru solutionarea exceptiei sa nu fie necesara administrarea altor dovezi inafara inscrisurilor noi.
Lipsa capacitatii procesuale de folosinta se invoca pe cale de exceptie, care este o exceptie de fond, peremptorie (dirimanta) si absoluta.
Actele indeplinite de cel ce nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta, nulitate care nu este conditionata de vatamare. In cazul in care, decesul partii a intervenit dupa inchiderea dezbaterilor nu intervine nulitatea hotararii intrucat asfel de fapte nu impiedica pronuntarea hotararii.
- Capacitatea procesuala de exercitiu
Reprezinta aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor de a angaja si conduce personal procesul indeplinind obligatiile si realizand drepturile procesuale pentru valorificarea in justitie a dreptului litigios.
Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
Persoana fizica dobandeste capacitatea deplina de exercitiu la implinirea varstei de 18 ani. Minorul dobandeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu.
Instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu, scop in care pot fi ascultati parintii sa tutorele luandu-se cand este cazul si avizul consiliului de familie.
Capacitatea de exercitiu inceteaza prin deces, prin punere sub interdictie si prin anularea casatoriei inainte ca minorul de rea-credinta sa fi implinit varsta de 18 ani.
Persoana juridica dobandeste capacitate de exercitiu la data infiintarii sale si o pierde in momentul in care pierde si capacitatea de folosinta.
Reprezentarea, asistarea si autorizarea
Reprezentarea intervine in privinta persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu, respectiv minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si interzisul judecatoresc. Aceste persoane nu stau personal in proces ci prin reprezentantii lor legali.
Reprezentantii legali ai minorului sunt parintii sau, in lipsa lor, tutorele ori cel care il reprezinta pe minorul dat in plasament, iar reprezentantul legal al interzisului judecatoresc este tutorele sau, in lipsa lui, curatorul special numit pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie.
Asistarea este necesara pentru ocrotirea persoanelor fizice cu capacitate de exercitiu restransa, adica minorul cu varsta intre 14 si 18 ani.
Acest minor va sta in proces personal dar va fi asistat de parinti sau, in lipsa lor, de tutore care pentru a-I intregi capacitatea semneaza altaturi de minor cererile adresate instantei.
Pentru a-l asista pe minor, parintii sau tutorele trebuie sa fie citati in proces.
Daca pe parcursul procesului minorul implineste varsta de 14 ani, reprezentarea se transforma in asistare, astfel incat minorul va fi citat personal alaturi de parinti sau tutore care din acest moment nu il mai reprezinta pe minor ci doar il asista.
In litigiile privitoare la munca, indeletniciri artistice sau sportive sau la profesia minorului, minorul care a implinit varsta de 15 ani se citeaza personal si tot el efectueaza exclusiv actele de procedura.
Aceasta asistare nu se confunda cu asistarea partii prin avocat.
Autorizarea intervine atunci cand reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal al celui cu capacitate de exercitiu restransa fac acte procesuale de dispozitie precum renuntarea la judecata, renuntarea la dreptul subiectiv, achiesarea sau tranzactie caz in care reprezentantul are nevoie de un mandat special ori incuviintarea prealabila a instantei sau autoritatii administrative competente.
Sunt insa cazuri in care nici cu eventuala autorizare nu ar putea fi savarsite acte de dispozitie, de ex. In actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept.
Curatela speciala
In conceptia CPP, curatela speciala poate sa fie institutita in urmatoarele situatii:
- Cand exista urgenta in solutionarea litigiului si persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu nu are reprezentant legal;
- Cand exista conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat. In acest caz, numirea curatorului este obligatorie;
- O persoana juridica chemata sa stea in judecata nu are reprezentant legal. In acest caz numirea curatorului este lasata la aprecierea instantei care va decide in functie de situatia concreta din dosar.
Numirea curatorului se face de instanta care judeca procesul prin incheiere. Numirea curatorului se face dintre avocatii anume desemnati in acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca.
Curatorul special este un reprezentant judiciar pentru ca este numit de instanta si are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal.
Prin incheierea de numire, instanta va stabili si remuneratia provizorie a curatorului precum si modalitatea de plata iar la incetarea calitatii curatorului, acestuia I se va putea mari remuneratia tinandu-se seama de activitatea desfasurata.
Lipsa capacitatii procesuale de exercitiu
Poate fi invocata in orice stare a procesului, adica atat in prima instanta cat si direct in caile de atac, in recurs in conditiile prevazute de art. 488 alin. 2 din CPP.
Lipsa capacitatii procesuale de exercitiu se invoca pe cale de exceptie si este de fond, peremptorie si absoluta.
Actele indeplinite cu nerespectarea regulilor vizand capacitatea procesuala de exercitiu sunt anulabile prin urmare, sanctiunea este nulitatea relativa. Instanta constatand ca actul de procedura a fost indeplinite de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu nu va anula cererea ci va acorda un termen pentru confirmarea actului, confirmarea se face de reprezentantul legal sau ocrotitorul legal. Daca pana la termen actul nu este confirmat se va dispune anularea lui.
- Calitatea procesuala
Presupune existenta unei identitiati intre cel care formuleaza cererea si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii, calitate procesuala activa si, pe de alta parte, intre cel impotriva caruia se formuleaza cererea si cel obligat in acelasi raport juridic, calitate procesuala pasiva.
Calitatea procesuala rezida, asadar, din indentitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios astfel cum este acesta dedus judecatii.
Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
In cazurile si in conditiile prevazute de lege se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati care fara a justifica un interes personal actioneaza pentru apararea drepturilor ori a intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau dupa caz in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. In toate aceste cazuri calitatea procesuala si interesul nu sunt intrunite ambele in persoana celui care actioneaza. De aceasta data, interesul se aprecieaza in raport de cel pentru care se actioneaza. (ex. Organizatiile sindicale, organizatiile neguvernamentale pentru apararea drepturilor omului, organizatiile neguvernamentale pentru protectia consumatorilor sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, prefectul)
Exista si cazuri in care legea prevede in mod express calitatea procesuala pasiva. Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi formulata si in contradictoriu cu mostenitorii prezumtivului tata.
Spre deosebire de capacitatea procesuala care se aprecieaza in general, calitatea procesuala se aprecieaza in concret pentru fiecare caz in parte, altfel spus, numai o persoana poate sa fie reclamant, respectiv parat in raportul juridic dedus judecatii.
Justificarea calitatii procesuale
Intrucat reclamantul este cel care declanseaza procesul lui ii revine obligatia de a justifica atat calitatea procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva.
Elementele cererii de chemare in judecata prin care reclamantul justifica calitatea procesuala sunt obiectul cererii si motivele de fapt sau de drept pe care se intemeiaza aceasta pretentie.
Instanta este obligata sa verifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva.
Examinarea calitatii procesuale se poate face in tot cursul procesului si nu prezinta dificultati in cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta deoarece in raportul juridic obligational sunt determinati atat subiectul activ cat si subiectul pasiv. In schimb, in cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real principal, pentru a se stabili calitatea procesuala activa trebuie sa se administreze aceleasi probe ca si pentru verificarea temeiniciei actiunii.
Transmiterea calitatii procesuale
Pe parcursul judecatii, drepturile si obligatiile care determina calitatea procesuala activa sau pasiva pot fi transmise fie unei alte parti din proces, fie unei terte persoane.
Transmisiunea poate fi legala sau conventionala.
In cazul persoanelor fizice, transmisiunea legala se realizeaza prin succesiune. Transmisiunea legala in cazul PF este insa posibila si in cazul actiunii de divort.
In cazul persoanelor juridice, transmisiunea legala a calitatii procesuale se realizeaza prin reorganizare sau transformare.
In ce priveste transmisiunea conventionala, aceasta are loc prin cesiune de creanta, preluare de datorie, vanzarea sau donarea bunului litigios.
Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea calitatii procesuale poate fi universala, cu titlu universal sau cu titlu particular.
Situatia procesuala a instrainatorului si a succesorilor sai
Daca in cursul procesului, dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular judecata va continua intre partile initiale. Daca, insa, transferul este facut in conditiile legii prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal, dupa caz. In toate cazurile, insa, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in proces daca are cunostinta de existenta procesului sau poate sa fie introdus in cauza la cerere ori din oficiu; in acest caz, instana va decide in functie de circumstantele cauzei si de pozitia celorlalte parti daca instraintorul sau succesorul universal sau cu titlu universal va ramane sau, dupa caz, va fi scos din proces. Daca acestia sunt scosi din proces judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura in starea in care se gaseste la momentul interventiei sale sau cand a fost introdus in cauza.
Hotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal sau cu titlu universal va produce efecte si contra succesorului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabila acestuia din urma cu exceptia cazului in care a dobandit dreptul cu buna-credinta si nu mai poate fi evins potrivit legii de adevaratul proprietar.
Lipsa calitatii procesuale
Poate fi invocata in orice stare a procesului, atat in prima instanta cat si direct in caile de atac. Pe parcursul procesului, lipsa calitatii procesuale se invoca pe cale de exceptie si este o exceptie de fond, peremptorie si absoluta putand fi invocata de oricare dintre parti, procuror sau instanta din oficiu.
In cazul lipsei calitatii procesuale, instanta va respinge cererea ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa daca se constata lipsa calitatii procesuale active si ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva atunci cand se constata lipsa calitatii pasive.