Drept

Instanta

Notiunea de instanta poate avea mai multe sensuri. In sensul cel mai larg, prin instanta se intelege organul caruia i-a fost recunoscuta de lege atributia de rezolvare a conflictelor (organ de jurisdictie). Intr-un sens mai restrans, prin instanta se desemneaza numai instantele de judecata. Intr-un sens si mai restrans, prin instanta se intelege un grad de jurisdictie, si in sensul cel mai restrans, prin instanta vorbim de completul de judecata.

 

Compunerea si constituirea instanteiu

Prin compunerera instantei se intelege alcaturirea ei in sensul cel mai restrans cu numarul de judecatori prevazut de lege. Avem in vedere participarea la judecata a numarului legal de judecatori diferit dupa cum judecata este in prima instanta sau in caile de atac, vorbim de asemenea de completul de divergenta care se alcatuieste prin includerea in completul initial a presedintelui sau vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie sau a altui judecator desemnat de presedinte. Avem in vedere posibilitatea judectori de a face parte din complet atunci cand exista un caz de incompatibilitate. De asemenea, avem in vedere si situatia judecatorilor stagiari care pot judeca numai anumite categorii de procese, de asemenea avem in vedere faptul hotararea poate fi pronuntata numai de judecatorii in fata carora s-au pus concluziile finale. Avem in vedere, de asemenea, cazurile in care anumite categorii de litigii trebuie judecata de complete specializate.

Toate aceste aspecte tin de aspectul calitativ al compunerii completului.

Compunerea completului vizeaza si un aspect antitativ., Astfel, la judecata in prima instanta completul se compune cu un judecator, in apel cu 2, in recurs cu 3.

Constituirea instantei

Constituirea reprezinta alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege. Este vorba de participarea alatarui de judecatori a grefierului, a magistratului asistent la ICCJ, a procurorului precum si a asistentilor judiciari in litigiile privind conflictele de munca si de asigurari sociale.

Nelegala compunere sau constituire a completului se invoca in cursul procesului pe cale de exceptie care este o exceptie de procedura, dilatorie si absoluta.

Daca a fost pronuntata o hotarare de prima instanta, incalcarea acestor reguli se invoca pe calea apelului. Daca hotararea este data fara drept de apel sau in apel, nelegala compunere sau constituire se invoca ca motiv de recurs. Daca hotararea instantei de recurs a fost data cu incalcarea normelor privind alacatuirea instantei ea poate fi criticata pe calea constesntatie in anulare. Nelegala compunere sau constituire a instantei nu poate constitui motiv de revizuire pentru ca aceasta critica nu figureaza printre motivele limitativ prevazute pentru exercitarea acestei cai de atac.

Incompatibilitate

Incompatibilitatea este o institutie procesuala care permite ca judecatorul  cauzei aflat intr-una din situatiile anume prevazute de lege sa nu participe la judecata prezumandu-se ca nu poate sa fie impartial.

Impartialitatea implica absenta unei pareri preconcepute a judecatorului cu privire la litigiul respectiv.

Incompatibilitatea se aprecieaza in concret la speta si nu in general.

Cazurile de incompatibilitate

Pitrivit art. 41 CPC, judecatorul este incompatibil daca:

1. A pronuntat o incheiere interlocutorie (incheierea care leaga judecatorul cu privire la hotararea pe care a dat-o in sensul ca nu mai paote reveni la ea ) sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza si ulterior este investit cu judecarea apelului, recursului, contestatiei in anulare sau revizuirii impotriva propriei hotarari.

Judecatorul este incompatibil in acest caz indiferet daca s-a pronuntat prin hotarare asupra fondului sau asupra unei exceptii intrucat s-a urmarit ca el sanu poata verifica in calea de atac legalitatea sau temeinicia propriei solutiei.

1. A pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza si este investit in urma trimiterii spre rejudecare a aceleiasi cauze.

Aceste caz de incompatibilitre intervine numai daca judecatorul s-a pronuntat initial asupra fondului cauzei, desi tenxul nu face o asemenea distinctie intrucat daca s-a pronuntat in temeiul unei exceptii de procedura iar instanta de control judiciar a apreciat ca solutia pe care a dat-o este nelegala dupa trimiterea spre rejudecare judecatorul nu este incompatibil pentru ca el nu va mai putea analiza din nou respectiva exceptie, decizia instantei de control judiciar fiind obligatorie.

Ambele cazuri anterior mentionate se aplica numai daca judecatorul s-a pronuntat in cadrul aceluiasi proces. Daca judecatorul este sesizat pe cale separata cu o cerere identica cu prima el nu este incompatibil.

1. Judecatorul a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.

Nu este suficient ca judecatorul sa fi fost citat in calitate de martor ci este necesar sa fie audiat efectiv in calitate de martor in procesul in care trebuie sa dea hotararea.

Trebuie sa isi fi indeplinit in mod efectiv insarcinarea de expert sau de arbitru.

Si in calitatea de procuror, actualul judecator a pornit procesul sau a pus concluzii.

Dupa ce si-a exercitat calitatea de mediator a devenit judecator in litigiul respectiv.

Alte cazuri de incompatibilitate.

Inafara de art. 41 care reglementeaza cazuri de incompatibilitate absoluta, art. 42 reglementeaza alte cazuri de incompatibilitate.

Astfel:

1. Este incompatibil judecatorul cand si-a exprimat anterior parerea cu privire la soltutie in cauza pe care a fost desemnat sa o judece.

Textul vizeaza anterpronuintarea judecatorului la speta dedusa judecatii.

In cazul in care judecatorul si-a spus parerea intr-o lucrare stiinfica, retragerea acestuia de la judecata ar putea sa intervina nu pe acest temei ci eventual in conditiile pct. 13 al art. 42.

Punerea in discutia partilor din oficiu a unor chestiuni de fapt sau de drept nu il fac pe judecator incompatibil.

1. Este incompatibil judecatotur in caexista imprejurari care fac jutificata temerea ca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii sau afinii lorau un interes in legatura cu pricina ce se judeca.

Acest interes poate exista cand judecatorul, sostu, ascendentul, descendentul, afinul sunt sau nu parti in cauza. Interesul poate fi material sau moral.

1. Judecatorul este sot, ruda, sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei parti sau daca judecatorul este casatorit cu fratele ori cu sora uneia dintre aceste persoane.
2. Sotul sau fostul sot al judecatorului este ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu vreuna din parti.
3. Daca judecatorul, sotul sau rudele lor pana la gradul 4 inclusiv ori afinilor sunt parti intr-un proces care se judeca la instanta la care una din parti este judecator.
4. Daca intre judecator, sotul sau rudele lor pana la gradul 4 inclusiv sau afinii lor si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina.

In cazul plangerilor penale formulate de parti, judecatorul devine incompatibil numai in situatia punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa.

1. Daca judecatorul este tutore sau curator al unei din parti.
2. Daca judecatorul, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una din parti.
3. Daca judectorul, sotul sau ori una din rudele acestora pana la gradul 4 inclusiv sau afinii lor se afla in relatii de dusmanie cu una dintre parti, cu sotul ori rudele acesteia pana la gradul 4 inclusiv.

Pentru ca acest motiv sa duca la admiterea cererii de recuzare, partea trebuie sa dovedeaza dusmania pe care o invoca.

1. Daca judecatorul atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a sa pana la gradul 4 inculsiv a paraticipat ca procuror sau judecator la judecarea aceleiasi pricini inaintea aceliasi instante.
2. Daca judecatorul este sot sau ruda pana la gradul 4 inculsiv sau afin cu un alt membru al completului de judecata.
3. Daca sotul, o ruda ori un afin al judecatorului pana la gradul 4 inclusiv a reprezentat sau a asistat partea in aceiasi pricina inaintea altei instante.
4. Atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa.

Ipoteze: prietenia notorie dintre judecator si avocat, faptul ca judecatorul este nas al uneia din parti etc.

Toate cazurile de incompatibilitate mentionate se aplica si in cazul concubinilor.

 

Abtinerea si recuzarea

Mijloacele procesuale prin care se invoca incompatibilitatea pe parcursul procesului sunt abtinerea si recuzarea.

Judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti inainte de inceperea oricarei dezbateri. Daca motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parti doar dupa inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicita recuzarea de inadata ce motivele ii sunt cunoscute.,

Legat de abtinere, judecaoturl care stie ca exista un motiv de cincompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea cauzei.

Pentru a putea vedea daca instanta sau partile ar putea invoca direct in caile de atac nelegala compunere a completului decurgand din incompatibilitate trebuie sa stabilim in ce cazuri incompatibilitatea este reglementata de norme imperative. Concluzia este ca numai cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 41 din cod este reglementata de astfel de norme iar nu si incompatibilitatea din art. 42.

Daca un judecator incompatibil a pronuntat o hotarare in prima instanta susceptibila de apel, incompatibilitatea poate constitui motiv de apel cu conditia sa fi fost recuzat pentru unul din motivele prevazute la art. 41.

De asemenea, considerente sunt valabuile pentru etapa recursului dar si pentru etapa contestatiei in anulare.

Incompatibilitatea, insa, nu poate fi invocata pe calea revizuirii.

Recuzarea nu poate fi invocata pe calea unei exceptii procesuale.

Ce se intampla insa in cazul in care daca dupa admiterea unei declaratii de abtinere sau a unei cereri de recuzare judecatorul respectiv continua sa faca parte din completul de judecata. In asemenea situatie ar putea fi invocata exceptia nelegalei compuneri a completului de judecata.

Hoatararea pronuntata de un judecator incompatibil este lovita de nulitate neconditionata de vatamare.

Procedura de judecata

Inainte de primul termen de judecata, grefierul de sedinta va verifica pe baza dosarului cauzei daca judecatorul acesteia se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 41 si, cand este cazul, ca intocmi un referat corespunzator.

Abtinerea provine de la judecator iar recuzarea de la parte.

Judecatorul se abtine in 2 situatii:

• Atunci cand, dupa fixarea primului termen de judecata stie ca in privinta sa exista un motiv de incompatibilitate. In acest caz, judecatorul este obligat sa se abtina;
• Atunci cand a fost recuzat. Devreme ce a fost recuzat, judecatorul poate declara ca se abtine ceea ce inseamna ca recuzarea nu trebuie sa fie urmata in mod obligatoriu de abtinerea judecatorului.

Declaratia de abtinere se face in scris de indata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului de incompatibilitate sau verbal in sedinta fiind consemndata in inchierea de sedinta.

Intrucat cererea de recuzare provine de la parte, aceasta poate fi facuta fie de parte personal, fie prin mandatar ad litem. Avocatul partii nu poate face in nume propriu cerere de recuzare.

O cerere prin care partea doreste ca judecatorul sa se abtina de la solutionarea cauzei va fi calificata drept cerere de recuzare.

In privinta recuzarii se retin urmatoarele aspecte cu privire la momentul pana la care poate fi formulata cererea de recuzare.

Pentru motivele de incompatibilitate aratate in referatul intocmit de grefier, recuzarea trebuie sa fie ceruta in etapa cercetarii procesului.

Daca motivele s-au ivit ulterior sau au fost cunoscute de parte ulterior, dupa inceperea dezbaterilor trebuie sa solicita recuzarea de indata ce motivele ii sunt cunoscute partii.

Este posibil ca cererea de recuzare sa fie facuta si dupa inchiderea dezbaterilor si pana la momentul pronuntarii hotararii caz in care se va solutiona de instana respectiva, aceasta intrucat codul prevede ca cererea de recuzare poate fi facuta pana la data pronuntarii hotararii.

Momentul la care partea interesata a cunoscut existenta motivului de incompatibilitate este o chestiune de fapt lasata la aprecierea instantei care soltioneaza cererea.

Judecatorii care pot fi recuzati

• Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.
• Judecatorii instantelor ierarhic superioare nu pot fi recuzati prin cereri formulate la instanta inferioara.
• Un judecator nu poate fi recuzat daca o alta cerere de recuzare intemeiata pe acelasi motiv de incompatibilitate a fost deja respinsa.
• Judecatorul nu poate fi recuzat decat pentru motivele prevazute la art. 41 si 42 CPC.

In toate aceste din urma cazuri, cererea de recuzare se va respinge ca inadmisibila.

Cerera de recuzare se poate face verbal in sedinta si se va consemna in incheierea de sedinta sau in scris pentru fiecare judecator in parte cu aratarea cazului/cazurilor de incompatibilitate si a probelor de care partea intelege sa se foloseasca.

In caz de compunere colegiala completului, daca se apreciaza ca exista motive de incomparibilitate in persoana mai multor judecatori din complet, acestia din urma pot fi recuzati in acelasi timp printr-o cerere unica.

In privinta probelor, de retinut ca interogatoriul nu este admisibil ca mijloc de dovedire a motivelor de incompatibilitate.

Starea cauzei pana la solutionarea cererii de recuzare sau declaratiei de abtinere

Pana la soltuonarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura. Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii, cu toate acestea, pronuntarea soltuiei in cauza nu poate avea loc decat dupa soltuionarea cererii de recuzare.

Abinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective in compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine, iar cand din pricina abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.

Daca s-a formulat si declaratie de abtinere si cerere de recuzare, declaratia se abtinere se soltuioneaza cu prioritate/. In caz de admitere a declaratiei de abtinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsa ca fiind lipsita de obiect.

Daca declaratia de abtinere se respinge prin aceeasi incheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.

Asupra abinerii sau recuzarii, instanta hotaraste de indata in camera de consiliu si fara prezenta partilor ascultandu-l pe judecatorul recuzat sau care a declarat sa se abtine numai daca apreciaza ca este necesar.

In aceleasi conditii instanta va putea asculta si partile.

Cererea de recuzare si declaratia de abtinere formulate la acelasi termen se vor soltuiona impreuna.

In cazul in care abtinerea sau recuzarea au fost intemeiate pe motivul prevazut la art. 42 pct. 11, instanta va stabili care dintre judecatori nu va lua parte la judecata cauzei.

Instanta se pronunta asupra abtinerii sau recuzarii printr-o incheiere care se pronunta in sedinta publica.

Daca abtinerea sau recuzarea au fost admise, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. In acest caz, incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate. In lipsa acestei mentiuni, actele de procedura urmeaza a fi refacute.

In cazul in care abtinerea sau recuzarea au fost soltutionate de instanta ierarhic superioara, aceasta din urma va dispune in caz de admitere a cererii trimiterea pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.

Daca, insa, cererea este respinsa pricina se inapoiaza instantei inferioare.

Caile de atac

Incheierea prin care s-a respeins recuzarea poate fi atacata numai de parti odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza. Daca aceasta din urma hotarare este definiotiva, incheierea va putea fi atataca cu recurs la instanta ierarhic superioara in termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarari.

Daca hotararea finala ramane definitiva la ICCJ, nu mai poate fi declarat recursul impotriva incheierii de respingerii a…pentru ca nu exista o instanta ierarhic superioara care sa soltuoneaze calea de atac.

Incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea precum si cinehierea prin care s-a admis recuzarea nu sunt supuse niciunei cai de atac. De asemenea, nu este supusa niciunei cai de atac nici inchieierea prin care s-a respeins recuzarea ca ramasa fara obiect urmare admiterii cu prioritate a declaratiei de abtinere.

Daca instanta de apel constata ca recuzarea a fost in mod gresit respinsa va reface toate actele de procedura si daca apreciaza necesar dovezile administrate la prima instanta.

Cand instanta de recurs constata ca recuzarea a fost gresit respinsa ea va casa hotararea dispunand trimiterea cauzei la instanta de apel sau daca apelul este suprimat, la prima instanta.

Toate dispozitiile referitoare la incompatibilitatea judecatorului se aplica in mod corespunzator procurorilor, magistratilor asistenti, grefierilor si asistentilor judiciari.

Parti

Partile in procesul civil sunt acele persoane care indeplinesc conditiile generale pentru exercitiul actiunii civile si intre care s-a legat raportul juridic litigios.

In general, raportul jrudiic presupune existenta unui reclamant si unui parat. Exista, insa cazuri, in care in raportul juridic sunt implicate mai multe subiecte, mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. In acest caz vorbim despre coparticipare procesuala numita si tovarasie procesuala sau litisconsortiu

Coparticiparea procesuala exista in urmatoarele cazuri:

• Cand obiectul procesului este un drept sau o obligatie comuna a reclamantilor sau paratilor;
• Cand drepturile sau obligatiile partilor au aceeasi cauza;
• Cand intre drepturile sau obligatiile partilor exista o stransa legatura.

Clasificarea coparticiparii procesuale

Coparticipare subiectiva cand exista o pluralitate de persoane cu acleeasi interese, obiectiva  cand exista conexarea a doua sau mai multor dosare cu conditia sa nu fie aceleasi parti in toate dosarele conexate.

Coparticipare activa cand sunt mai multi reclamanti, pasiva cand sunt mai multi parati, mixrta cand sunt mai multi reclamanti si mai multi parati.

Coparticipare facultativa si obligatorie. Regula este coparticiparea facultativa, prin derogare de la aceasta regula coparticiparea este onligatorie cand mai multe persoane se afla intr-o anumita leagura care impune soltuoinarea unitara a litigiului cu privire la toti coparticipantii printr-o singura hotarare.

Efectele copartici[parii procesuale

Regula este ca raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale in sensul ca actele de procedura, apararile si concluziile unui dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celoralti si nu ii pot prejudicia. De la acest principiu exista o derogare si anume: daca prin natura raportului juridic  sau in temeiul unei dispozitii legale efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Iar candactele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile.

Natura raportului ce atrage existenderea efectelor hotararii asupra tuturor coparticipantilor este aceeas a unui rarport de solidaritate sau indivizibiltate. O coparticipare procesuala existenta in prima instanta nu trebuie sa continue obligatoriu in caile de atac.

Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat ori nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati daca potrivit legii nu au termen in cunostinta.

In cazul in care coparticipantii au un singur reprezxentant se va comunica o singura copie de pe cereree. Daca nr comparticipantilor este prea mare, judecatorul va putea dispune reprezentarea lor printr-un mandatar.

Actele de procedura indeplinite de coparticipanti sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru.

In privinta cheltuielilor de judeccata, ei vor fi obligati in mod egal, proportional sau solidat, potrivit cu pozitia lor in proces si cu natura raportului juridic existent intre ei.