Interesul de largire a cadrului procesual initialpoate sa apartina fie partilor, si vorbim de interventie fortata, fie unor terte persoane si vorbim de interventie voluntara.
Ca efect al interrventiei are loc o prorogare de competenta a instantei investite cu cererea principala asupra cererii incidentale.
Un alt efect, intervenientul poate sa exercite impotriva hotararii finale caile de atac prevazute de lege pentru cererea principala.
Un alt efect, hotararea care se va pronunta va avea autoritate de lucru judecat si fata de intervenient.
Interventia voluntara
Potrivit art. 61 CPC, interventia voluntara poate fi principala atunci cand intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta si accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.
Particularitati
- Interventia voluntara este o cerere incidentala
- Tertul intervine in proces din proprie initiativa
- Dupa admisibilitatea in principiu a cererii de interventie, intervenientul devine parte in proces
- Poate interveni in proces numai o persoana straina de cadrul procesual initial si, de asemenea, este posibil ca o persoana sa intervina atat in interes propriu cat si in interesul uneia din parti.
Interventia voluntara principala
Este folosita de tertul care actioneaza pentru a obtine pentru sine un profit.
Ca si natura juridica, interventia voluntara principala reprezinta o cerere de chemare in judecata.
Ca regula, cererea de interventie principala poate fi facuta numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor in fond. Prin exceptie, cu acordul express al partilor, interventia principala se poate face si in instanta de apel ca o derogare de la prevederile art. 478 alin. 3.
In recurs, cererea de interventie voluntara principala nu este admisibila, nici in revizuire nici in contrestatia in anulare.
Admisibilitatea interventiei principale
In principiu, interventia voluntara principala nu cunoaste limitari. Exista, insa, cateva precizari.
Interventia principala nu este admisibila in actiunile cu caracter strict personal.
In litigiile de munca nu este admisibila interventia principala intrucat o alta persoana nu poate cere sa I se stabileasca drepturi decurgant dintr-un raport juridic de munca in care subiect este persoana care figureaza ca parte in cererea principala.
Este admisibila in materia ordonantei presedentiale cu conditia ca tertul sa nu puna in discutie fondul dreptului.
Este admisibila intr-o actiune posesorie cu conditia ca tertul sa nu invoce un drept asupra bunului.
Interventia voluntara accesorie
Ca si natura juridica, interventia accesorie reprezinta o aparare.
Spre deosebire de intervenientul principal, intervenientul accesoriu nu tine la valorificarea unui drept ci urmareste ca prin apararile pe care le face, instanta sa pronunte o solutie in favoarea partii pentru care intervine.
Admisibilitatea interventiei accesorii
In principiu, CPC nu instituie limitari sub acest aspect. Se impun si aici cateva precizari.
In litigiile privind starea si capacitatea persoanelor, interventia ccesorie este admisibila cu exceptia princinilor cu caracter strict personal.
Este admisibila in materie de contencios admisnistrative
Este admisibila si in litgiile de munca
Procedura de judecata a interventiei voluintare
Cererea de interventie voluntara se formuleaza in cadrul unui proces deja inceput.
Interventia voluntara principaloa trebuie facuta in forma unei cereri de chemare in judecarta si se indreapta impotriva ambelor parti intiale ale procesului.
Cererea de interventie accesorie trebuie facutra in scris si trebuie sa cuprinda doar elementele prevazute la art. 148 CPC.
Instanta se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie voluntara dupa ascultarea partilor.
Pentru ca ascultarea partilor sa nu fie formala, cererea de interventie se comunica inainte de a se discuta admisibilitatea in principiu.
Pentru a se pronunta asupra admisibilitatii in principiu, instanta verifica urmatoarele aspecte:
- Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu sau un drept in stransa legatura cu dreptul pretins de reclamant, in cazul interventiei principale, si in cazul interventiei accesoriii daca tertul tinde la apararea dreptului partii in favoarea careia intervin;
- Daca cererea de interventie are legatura cu cererea principala pentru a se justifica astfel judecarea lor impreuna;
- Daca cererea de interventie principala este facuta in termen si, daca este facuta in apel, daca exista acordul partilor.
- Daca in raport de natura litigiului, interventia voluntara este admisibila.
Asupra admisibilitatii in principiu, instanta se pronunta prin incheiere prin care fie va incuviinta in principiu cererea de interventie fie va respinge cererea de interventie ca inadmisibila.
Incheierea instantei trebuie sa fie motivata si are caracter interlocutoriu, astfel incat instana nu mai poate reveni asupra ei si sa pronunte o alta solutie.
Incheierea prin care s-a incuviintat in principiu cererea de interventie nu se poate ataca decat odta cu hotararea asupra fondului.
In calea de atac, trebuie criticata in mod express incheierea de admitere in principiu, simplul fapt ca este atacata hotararea data asupra fondului nefiind suficient pentru instanta de control judiciar sa se considere investita si cu analiza incheierii de admitere in principiu.
Incheierea de admitere in principiu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea asupra fondului
In cazul in care s-a respins ca inadmisibila cererea de interventie, tertul ale la indemana 2 posibilitati:
- Fie sa atace separat incheierea de respingere in termen de 5 zile care curge de la pronuntare pentru partea prezenta si de la comunicare pentru partea lipsa.
- Fie sa formuleze o cerere separata prin care sa-si valorifice pretentiile pe cale principala fara a I se opune autoritatea de lucru judecat intrucat in procesul in care a intervenit nu s-a judecat nimic in privinta cererii sale.
Dupa admiterea in principiu, tertul devine parte in proces.
Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul interventiei sale dar va putea solicita administrarea de probe.
Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
In cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in care trebuie depusa intampinare fata de aceasta.
De asemenea, partile in contradictoriu cu care tertul a formulat cererea de interventie pot depune cerere reconventionala prin care sa invoce pretentii proprii fata de intervenient.
Interventia principala se judecata odata cu cererea principala.
Prin exceptie, atunci cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei si judecarea separata afara de cazul in care intervenientul principal pretinde pentru sine dreptul dedus judecatii.
Disjungerea interventiit principale nu poate sa fie dispusa daca intervenientul principal pretinde pentru sine in tot sau in parte insusi dreptul dedus judecatii prin cererea de chemare in judecata. Nu poate oprea disjungerea daca judecata cererii de inteventie ar fi intarsziata de cererea principala. Daca judecarea cererii de interventie ar fi intarziata de alte cereri indicentale, disjungerea se dispune de instanta prin incheiere ce se poate ataca numai odata cu hotararea asupra fondului.
In urma disjungerii, se va forma un dosar separat care va ramane in competenta instantei investite cu judecarea cererii principale operand o proprogare de competenta care isi intinde efectul si dupa disjungere.
Intervenientul principal are o pozitie independenta in proces, atat fata de partile initiale cat si fata de alti intervenienti.
Solutiile pe care le poate pronunta instanta asupra cererilor de interventie principala
Daca cererea principala si cererea de interventie au acelasi obiect ele nu pot fi admise amandoua in intregime intrucat se exclud reciproc. In schimb, pot fi admise in parte fiecare.
Daca cele doua cereri nu au acelasi obiect, este posibila admiterea in intreegime atat a cererii principale cat si a cererii de interventie.
In prinvinta interventieiaccesorii, aceasta avand natura unei aparari, se judecata intotdeauna impreuna cu cererea principala, ea neputand fi disjunsa si judecata separat. Asupra ambelor cerere instanta se va pronunta printr-o singura hotarare.
Cererea de interventie accesorie, indiferent in favoarea cui este facuta urmeaza soarta cererii principale. Astfel, daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului sau daca partile sting litigiul printr-o tranzactie, interventia accesorie va fi respinsa ca lipsita de obiect.
Intervenientul accesoriu are o pozitie procesuala subordonata partii in favoare careia intervine astfel incat nu poate sa savarseasca acte de procedura care contravin interesului acestei parti.
De asemenea, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecata cererii de interventie numai cu acordul partii pentru care a intervenit..
Solutiile pe care le pornunta instanta asupra interventiei accesorii
- Daca interventia accesorie este facuta in favoarea reclamantului se va admite daca se admite si cererea principala intrucat in acest caz apararea tertului i-a profitat reclamantului si se va respinge daca se respinge si cererea principala pentru ca in acest caz, apararea tertului nu l-a ajutat pe reclamant. Daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv ori daca intervine o tranzactie intre parti, cererea de interventie se respinge ca lipsita de obiect;
- Daca cererea de interventie accesorie este facuta in interesul paratului se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata intrucat in acest caz, reclamantul este cel care cade in pretentii deci apararea tertului i-a profitat paratului. Se va respinge daca se admite cererea principala pentru ca in acest caz, paratului a cazut in pretentii.
- Daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, cererea de interventtie accesorie este lipsita de obiect.
Interventia fortata
Presupune largirea cadrului procesual initial din initiativa partilor originare.