Administraţiile publice locale au constituit un pas esenţial în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din următoarele motive:
- ● Judeţele aveau un rol crucial în acţiunea efectivă de descentralizare a administraţiei în domeniul serviciilor publice (muncă, învăţământ, finanţe, sănătate etc.).
- ● Judeţele jucau un rol din ce în ce mai important, atât la nivel naţional, cat şi european, în dezvoltarea societăţii informaţionale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor.
- ● Judeţele puteau activa, împreună cu propriile administraţii publice locale (municipale, orăşeneşti, comunale), adoptarea cooperării administrative şi integrarea furnizarii de servicii.
Se preconiza faptul că coordonarea dintre judeţe va maximiza recuperarea investiţiilor în inovarea tehnologică pe care Guvernul intenţiona să o promoveze la nivel local.
O principală sarcină în cadrul planului de acţiune consta în interconectarea şi asigurarea interoperabilităţii tuturor acestor reţele cu reţeaua unică a administraţiei publice, în scopul de a crea o reţea natională, permiţând ca toate unităţile şi administraţiile publice locale, împreună cu organismele administraţiei publice centrale, să opereze interactiv de pe picior de egalitate şi sa facă schimb de aplicaţii necesare serviciilor furnizate.
Managerii reţelelor naţionale trebuiau să furnizeze, prin propriile aplicaţii, toate serviciile aplicative secundare, precum şi pe cele ce susţineau descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativă şi armonioasă dintre administraţiile publice locale şi centrale, indiferent de reţeaua la care fiecare dintre ele este conectată.
Administraţiile publice locale, în special cele municipale, au fost considerate personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele trebuiau să creeze interfaţa, ghişeele pentru furnizarea serviciilor unitare către cetăţeni.
Pentru administraţiile municipale o importanţă specială o prezinta transmiterea serviciilor de registratură şi stare civilă, în concordanţă cu nevoia generală de integrare la nivel naţional a registrelor şi cu nevoia specifică de susţinere a portalului pentru serviciul de certificare.
Dezvoltarea reţelelor civice prevedea următoarele tipuri de servicii:
● furnizarea de servicii on-line;
- ● servicii pentru participarea cetăţenilor în activitatea administrativă şi în procesul decizional;
- ● servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului şi sectorul organizaţiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru întărirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperării productive dintre tinerii angajaţi în activitãţi nou-apărute.