Drept

Ca orice contract pentru încheierea validă a contractului de reprezentare este necesar respectarea condiţiilor de validitate ce privesc legalitatea, consimţământul, capacitatea de a încheia contractul, obiectul, cauza şi forma contractului.

2.1. Legalitatea. Condiţia legalităţii la contractele de reprezentare presupune că la încheierea contractului părţile pot stabili condiţia reprezentării tuturor actelor cu excepţia celor ce intră în categoria actelor ce pot fi încheiate strict personal. Deasemenea reprezentantul nu poate exercita reprezentarea în vederea încheierii actului juridic pentru sine, decât în cazul în care actul nu presupune executarea unei obligaţii şi aceasta nu rezultă din contract. Spre exemplu, în vederea executării actului de conservare sau reparare a mijlocului de transport, proprietarul delegă reprezentantului pe lângă dreptul de a se adresa cu cererea de reparare a mijlocului de transport către terţe persoane, şi dreptul de a conduce mijlocul de transport pe perioada reparaţiei[1].

2.2. Capacitatea părţilor  de   a   încheia   contractul.   Regula principală la care necesită să facem referinţă la cazul dat este că la încheierea    contractelor    de    reprezentare,    legislatorul    cere respectarea condiţiei generale de capacitate contractuală necesară săvârşirii actului juridic în condiţiile articolelor 222 - 225 Cod civil. Altfel spus, regula generală care ar enunţa condiţia de capacitate la încheierea contractelor de reprezentare este, că aceasta se determină în funcţie de capacitatea de exerciţiu de a săvârşi acte personal. Astfel, persoana cu capacitate restrânsă poate încheia valabil contractul de reprezentare în calitate de reprezentat, doar în privinţa acelor acte, care le poate săvârşi personal. Aceeaşi regulă se aplică şi la calitatea de reprezentant, însă articolul 243 Cod civil stabileşte o excepţie, şi anume excepţie ce se referă la limitarea capacităţii de exerciţiu a reprezentantului. Astfel, după prevederile articolului243 Cod civil, actul juridic, încheiat de reprezentant este valabil şi în cazul în care reprezentantul este limitat în capacitatea de exerciţiu.

2.3. Consimţământul la încheierea contractului de reprezentare. Pornind de la faptul, că contractele de reprezentare nu au un caracter    consensual,    ajungem    la    concluzia,    că    realizarea consimţământului are  loc cu mult timp înainte de încheierea contractului. Condiţia esenţială de realizare a consimţământului este realizarea acordului părţilor asupra condiţiilor esenţiale ale contractului.   Drept   condiţii   esenţiale   în   orice   contract   de reprezentare constituie categoriile de acte ce urmează a fi săvârşite de către reprezentant, modul şi condiţiile de săvârşire a acestor acte,    termenul    de    exercitare    a    împuternicirilor,    limitele împuternicirilor, modul de remitere a drepturilor şi bunurilor către reprezentat, iar în cazurile prevăzute de lege  sau contract şi remunerarea cuvenită reprezentantului.

2.4. Obiectul contractului de reprezentare. Ca şi la celelalte contracte, contractul de reprezentare este caracterizat prin obiect intrinsec şi obiect extrinsec.

Obiectul intrinsec al contractelor de reprezentare îl formează:

1. a) Delegarea drepturilor ce urmează a fi exercitate în baza contractului de reprezentare. Prin delegarea drepturilor se are în vedere determinarea strictă a drepturilor, care reprezentatul le transmite reprezentantului pentru săvârşirea actelor juridice de reprezentare de către ultimul.
2. b) Săvârşirea actului juridic   de   către      Prin săvârşirea actului juridic de către reprezentant se are în vedere încheierea de acte juridice în numele reprezentantului sau al său, dar pe sama reprezentatului şi crearea anume a acelor efecte, care au fost convenite de către părţi la încheierea contractului de reprezentare.
3. c) Remunerarea reprezentării. Dacă contractul de reprezentare prevede, reprezentatul urmează a remunera reprezentantul pentru acţiunile de reprezentare care acesta le-a săvârşit. Legislatorul nu stabileşte un mod imperativ de remunerare, precum şi nu stabileşte momentul remunerării. Aceasta   rămâne   de   fiecare   dată   la latitudinea părţilor contractante.
4. d) Transmisiunea executării reprezentării    către    un    terţ (substituirea reprezentării). în procesul de executare a contractului de reprezentare se pot întâlni unele cazuri, când reprezentantul nu poate exercita reprezentarea. Exemplu poate servi alegerea lui la o funcţie de conducere în cadrul organului de stat împotriva căruia a înaintat acţiune persoana interesele căreia acesta le reprezintă sau imposibilitatea fizică de a exercita actul de reprezentare din cauza unei   boli     În  aceste   cazuri   reprezentantul   va   substitui împuternicirile      sale.      Prin      substituirea      împuternicirilor reprezentantului   se   are   în   vedere   încheierea   de   către   un reprezentant cu o terţă persoană a unui act prin care terţa persoană dobândeşte  dreptul  de  a reprezenta  interesele reprezentatului. Condiţia generală în care poate avea loc substituirea reprezentării este   protejarea   interesului   reprezentatului   şi   imposibilitatea obiectivă de a executa contractul de reprezentare personal de către reprezentant.   în   cazul   contractului   de   procură,   procura   de substituire este necesar de a fi autentificată notarial, chiar şi dacă procura eliberată nu necesită autentificare notarială.
5. e) Prezentarea informaţiilor şi   a   dării   de   samă  privind executarea   reprezentării.   în   unele   categorii   de   contracte   de reprezentare,   cum  ar   fi   cel  de  mandat,   la  finele  executării reprezentării sau dacă aceasta o cer împrejurările, şi pe parcursul executării contractului, mandatarul este obligat să facă darea de samă sau să prezinte informaţie concisă asupra modului, etapei şi condiţiilor de executare a mandatului. Aceleaşi drepturi le au părţile şi în cazul celorlalte categorii de contracte de reprezentare.
6. f) Predarea rezultatelor executării actului de Efectul final al executării reprezentării este obţinerea rezultatelor urmărite de părţi. Astfel, drept rezultat al săvîrşirii actului juridic de către reprezentant, acesta transmite toate rezultatele şi efectele actului, după caz - actul ce confirmă dreptul, banii, bunul procurat, informaţia obţinută etc.

Obiectul extrinsec al contractelor de reprezentare îl formează:

a)Bunul material sau de altă natură ce urmează a fi conservat sau administrat în baza contractului de reprezentare; Drept obiect extrinsec al contractului de reprezentare pot fi bunurile materiale, care urmează a figura drept obiect al actelor juridice ce urmează a le încheia reprezentantul în temeiul contractului de reprezentare. Acestea pot bunuri determinate atât individual, cât şi generic. Condiţia care o stabileşte legislatorul este că reprezentantul nu poate folosi în scopuri personale bunurile transmise în baza contractului de reprezentare.

b)Termenul contractului de reprezentare. De regulă legislatorul nu stabileşte în mod imperativ termenul limită de exercitare a contractului de reprezentare, astfel cum părţile sunt în drept desinestătător să stabilească durata de exercitare a împuternicirilor, însă, la procură, legislatorul, totuşi a stabilit un termen limită de trei ani pentru acţiunea acesteia. Deşi în articolul 254 Cod civil legislatorul operează cu termenul "eliberează pe un termen de cel mult trei ani", totuşi este necesar de ţinut cont de faptul, că termenul de trei ani începe a curge nu di» momentul eliberării procurii, care ar fi momentul transmiterii acesteia către reprezentant,   şi   care   poate   să   difere   esenţial   de   momentul întocmirii acesteia, ci anume din momentul întocmirii procurii. Totuşi, referitor la procurile eliberate în străinătate, dar în care nu sunt indicate termenul de acţiune, durata acţiunii[2] nu este limitată, încetarea acţiunii acesteia are loc doar la retragerea sau încetarea ei în condiţiile generale.

c)Rezultatul executării contractului de reprezentare. Rezultat al executării contractului de reprezentare poate fi dobândirea unui drept, transmisiunea unui drept, obţinerea unui bun, unei sume de bani, apărarea unui drept lezat etc.

d)Remunerarea în contractul de reprezentare. Dacă contractul de reprezentare prevede posibilitatea remunerării reprezentantul poate pretinde la o remunerare, care de regulă este făcută în formă bănească, dar după cum am menţionat mai sus, în lipsa unei reglementări exprese în ce priveşte natura remunerării, aceasta poate fi făcută şi în natură.

1. e) Condiţiile de executare a reprezentării. Prin condiţii  de executare a reprezentării se are în vedere împrejurări şi condiţii care le asigură reprezentatul reprezentantului pentru ca ultimul să

poată efectiv şi corect de a exercita reprezentarea. Din categoria acestor condiţii pot face informaţiile necesare reprezentantului despre partea cu care urmează a fi încheiat actul juridic, materialele sau documentele necesare pentru perfectarea actului juridic etc.

1. f) Despăgubirile rezultate din   executarea   contractului   de reprezentare. Codul civil stabileşte, că atât reprezentantul cât şi reprezentatul este în drept să pretindă la despăgubire de la cealaltă parte, dacă drept rezultat al acţiunilor acesteia a avut de suportat careva cheltuieli suplimentare, sau a avut de suportat careva daună. Aceasta se presupune şi atunci când reprezentantul a depăşit limitele   împuternicirilor   şi   prin   aceasta   a   cauzat   daună reprezentatului.

2.5. Cauza contractelor de reprezentare. în ceea ce priveşte cauza contractului de reprezentare, este necesar de menţionat, că aceasta în multe cazuri este esenţială. Astfel, corecta determinare a cauzei ne poate permite să diferenţiem contractul de reprezentare, care presupune posibilitatea folosirii bunurilor de contractul de folosinţă, unde bunurile de asemenea apar ca obiect a folosinţei. în acest sens, în contractul de reprezentare folosirea bunului are drept scop asigurarea săvârşirii actului juridic în vederea căruia s-a încheiat contractul de reprezentare, dar în cazul contractului de folosinţă, folosinţa bunului constituie însăşi scopul încheierii contractului. Astfel, în cazul încheierii procurii pentru folosirea bunului (exemplu: autoturism), unde este indicat doar dreptul reprezentantului de a exercita folosinţa bunului, fără ca să fie enunţat că folosirea se va realiza în scopul săvârşirii fie a unui act juridic concret sau a unui gen de acte, constituie nu altceva decât un contract de folosinţă gratuită a bunului şi nu procură. Prin urmare la acest contract nu pot fi aplicate regulile procurii cu privire la termen, formă etc, iar aplicarea acestora nu atrage după sine careva efecte.

2.6. Forma contractelor de reprezentare. în ce priveşte forma contractelor de reprezentare, legislatorul nu a stabilit o regulă unică, astfel cum, pentru contractele de reprezentare condiţia de formă scrisă a contractului apare, de regulă, drept o condiţie de opozabilitate. Totodată, legislatorul a stabilit pentru procură o regulă, în care dacă actul ce urmează a fi săvârşit într-o anumită formă cerută pentru validitate, procura urmează a fi încheiată în aceeaşi formă. Astfel, procura, mandatul, comisionul, contractul de admmistrare fiduciară şi cel de expediţie se încheie în formă scrisă simplă pentru opozabilitate. Procura prin care se deleghează dreptul de a înstrăina un bun imobil urmează a fi încheiată în formă scrisă şi autentificată notarial din motiv că contractul de înstrăinare a unui imobil urmează a fi autentificat notarial, aceste condiţii fiind de validitate.

[1] În majoritatea cazurilor anume acest drept şi această situaţie este confundată cu dreptul de folosinţă gratuit care este propriu contractului de transmitere în folosinţă gratuită a bunului şi proprietarii de mijloace de transport în locul încheierii unui contract de folosinţă gratuită a mijlocului de transport, încheie contract de procură, delegînd şi dreptul de folosinţă, încheind astfel un contract neadecvat scopului urmărit de părţi.

[2] Ţinem să atragem atenţia, că utilizarea termenului de "termen de validitate a procurii" nu este potrivit, deoarece în acest caz este vorba, totuşi, de termenul de acţiune a contractului încheiat valabil.