Prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituţie financiară (banca), autorizata conform legii, primeşte de la clientul său (deponent) sau de la un terţ în folosul deponentului o sumă de bani pe care se obligă să o restituie deponentului după un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere (depozit la vedere).
Raporturilor dintre bancă şi deponent li se aplică prevederile referitoare la împrumut şi la contul curent bancar dacă acestea nu contravin naturii depozitului bancar.
Contractul de cont curent bancar. Prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către alte persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul clientului din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele bancare, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate.
Aceste contracte fiind asemănătoare vor fi examinate după exemplu contractului de credit bancar. CCRM prevede următoarea definiţie pentru contractul de credit bancar. Prin contractul de credit bancar, o bancă numită, creditor se obligă să pună la dispoziţia unei persoane numite debitor o sumă de bani (credit), iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobândă şi alte sume aferente prevăzute de contract.
Din această definiţie se desprind următoarele caractere principale ale acestui contract: este un contract bilateral, deoarece se cere exprimarea de voinţă a ambelor părţi, este sinalagmatic deoarece dispune obligaţii reciproce. Este cu titlu oneros, deoarece ambele părţi obţin ceva, este un contract consensual deoarece este valabil din momentul încheierii lui, este cu executare succesivă. Contractul din categoria contractelor prestări de servicii de aceia poate avea multe tangenţe comune. Faţă de contractul de credit bancar se aplică prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura în care regulile prezentului cod nu prevăd altfel sau din esenţa contractului de credit bancar nu reiese contrariul. Pe parcurs însă vom evidenţia şi multe particularităţi.
Elementele contractului: părţile banca numită, creditor, care este o persoană juridică şi debitorul care poate fi orice persoană fizică sau juridică cu capacitate deplină de exerciţiu.
Obiectul, în dependenţă de formele contractului pot fi sume de bani.
Termenul joacă un rol. foarte important la acest contract deoarece pentru rambursarea creditului, plăţii dobânzii în conţinutul contractului sunt stabilite diferite termene.
Forma. Contractul de credit bancar se încheie în scris.
Un element important al contractului este dobînda la creditul bancar. Astfel, articolul 1237 prevede că, părţile contractului de credit bancar pot conveni asupra unei dobânzi fixe sau flotante. In cazul în care părţile au convenit asupra unei dobânzi flotante, mărimea acesteia poate fi modificată prin acordul părţilor. Creditorul nu poate modifica în mod unilateral mărimea dobânzii decât în cazurile prevăzute de lege sau de contract. în cazul când contractul prevede dreptul băncii de a modifica în mod unilateral mărimea dobânzii, aceasta se va efectua în funcţie de rata de refinanţare a Băncii Naţionale, de rata inflaţiei şi de evoluţia pieţei, ţinându-se cont de regulile echităţii. Creditorul îl va anunţa în scris pe debitor despre modificarea mărimii dobânzii cu cel puţin 10 zile înainte de modificare. Mărimea nouă a dobânzii se va aplica la soldul, existent la data modificării, al creditului.
În afară de dobândă, părţile pot conveni asupra unui comision pentru serviciile prestate în legătura cu utilizarea creditului.
CCRM evidenţiază următoarele forme ale creditului: Articolul 1239 creditul în cont curent, care poate fi acordat prin punere la dispoziţia debitorului a unei sume de bani (linie de credit), pe care acesta o poate utiliza în rate în funcţie de necesităţile sale. Dobânda pentru creditul în cont curent se calculează în funcţie de suma creditului utilizată efectiv într-o anumită perioadă.
În legătură cu faptul că situaţia în economie este instabilă, părţile pot conveni asupra constituirii unor garanţii reale (gaj), personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica bancară. Dacă apreciază garanţiile rambursării creditului ca insuficiente, creditorul este în drept să ceară constituirea unor garanţii suplimentare. în cazul refuzului debitorului de a oferi garanţiile suplimentare solicitate de creditor, acesta din urmă are dreptul să reducă suma creditului proporţional reducerii garanţiei sau să rezilieze contractul.
Creditorul este obligat să accepte anularea măsurilor de asigurare care depăşesc limita convenita a garanţiilor. Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care măsurile de asigurare depăşesc doar temporar limita convenită a garanţiei, (art. 1239-1240 CCRM)
Creditorul este în drept să refuze executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia debitorului creditul dacă, după încheierea contractului de credit:
- a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a rambursa creditul;
- b) debitorul sau terţul încalcă obligaţia de a acorda garanţii de rambursare a creditului pe care şi-a asumat-o sau alte condiţii înaintate de banca pentru punerea la dispoziţie a creditului.
Creditorul are dreptul de a refuza să pună la dispoziţie următoarele tranşe ale creditului, în cazul în care contractul prevede acordarea creditului în tranşe, dacă debitorul nu îndeplineşte condiţiile contractului referitoare la tranşă sau tranşele precedente:
Debitorul este în drept să refuze creditul parţial sau total. în acest caz, el trebuie să plătească creditorului o remuneraţie pentru punerea la dispoziţie a creditului (comision de neutilizare) (Art. 1241 CCRM).
Articolul 1242 al CCRM prevede posibilităţi de reziliere a contractului atât pentru creditor, cât şi pentru debitor. Astfel creditorul poate rezilia contractul şi cere restituirea creditului şi a sumelor aferente dacă:
- a) debitorul a devenit insolvabil;
- b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul creditorului garanţiile oferite;
- c) debitorul nu plăteşte dobânda în termenul stabilit;
- d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe ale creditului, atunci când contractul prevede restituirea creditului în rate;
- e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.
Rezilierea contractului suspendă imediat utilizarea creditului, însă creditorul va acorda debitorului un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a sumelor aferente.
Şi debitorul poate, în orice moment, să anunţe rezilierea contractului de credit, ce prevede plata unei dobânzi fluctuante, cu condiţia notificării creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre modificarea dobânzii.
Debitorul poate rezilia contractul în care s-a convenit asupra unei dobânzi fixe pentru un anumit termen daca obligaţia de plată a dobânzii încetează înaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobânzi. Termenul de preaviz este de 15 zile.
Răspunderea părţilor.
In cazul neexecutării de către debitor la scadenţă a obligaţiei de restituire a creditului, precum şi a obligaţiilor de plată a dobânzii şi a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penalităţi de întârziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de contract.
In cazul în care debitorul întârzie să efectueze plăţile datorate în baza contractului şi părţile nu au convenit în contract asupra unor penalităţi de întârziere, pentru suma datorată se încasează o dobânda cu 5% mai mare decât rata dobânzii prevăzute în contract.
Dacă a reziliat contractul de creditare pentru că debitorul se afla în întârziere cu rambursarea sumelor datorate, creditorul are dreptul la o dobândă echivalentă cu rata legală a dobânzii. Faptul acesta nu afectează dreptul creditorului sau al debitorului de a dovedi cauzarea unui prejudiciu mai mare ori mai mic prin întârzierea rambursării creditului.
În cazul neexecutării de către bancă a obligaţiei sale de acordare a creditului, debitorul poate pretinde plata unor penalităţi de întârziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de
contract.
În CCRM este prevăzută condiţia de reparare a prejudiciului în cazul rambursării anticipate a creditului. Astfel, dacă debitorul rambursează creditul înainte de scadenţă, creditorul este în drept să ceară reparaţia prejudiciului cauzat prin rambursare anticipată cu deducerea sumelor economisite, luându-se în considerare creditul ce s-ar fi putut acorda din contul acestor mijloace. La calcularea prejudiciului, se ţine cont atât de venitul ratat al creditorului, cât şi de cheltuielile evitate de debitor prin rambursarea înainte de termen a creditului. Considerăm că această prevedere îl pune în condiţii mai prioritare pe creditor.
Ordinul de plată. Cecul, cambia sau biletul la ordin. Acreditivul documentar
Ordinul de plată, Cecul, Cambia sau biletul la ordin şi Acreditivul documentar fac parte din categoria titlurilor de valoare care se studiază mai amănunţit de dreptul bancar. însă adesea ori aceste titluri de valoare sunt folosite şi în circuitul civil la încheierea diferitor contracte de vânzare cumpărare, donaţii, schimb, împrumut, etc. De aceia ele sunt reglementate şi de legislaţia civilă. în raporturile civile ele se folosesc mai mult între persoanele juridice dar pot fi folosite şi de persoanele fizice. Ele pot fi nominative, la ordin sau la purtător.
În conformitate cu articolul 1256 CCRM, ordinul de plată este un titlu de valoare (dispoziţie de plată) este dispoziţia dată de o persoană (ordonator) unei bănci (banca ordonatoare) de a plăti o anumită sumă în favoarea unei alte persoane (beneficiar) pentru stingerea unei obligaţii băneşti a ordonatorului faţă de beneficiar. Ordinul de plată poate fi simplu, în cazul în care încasarea sumei de către beneficiar nu este condiţionată de prezentarea vreunui document privind scopul plăţii, sau documentar, în cazul în care încasarea sumei este condiţionată de prezentarea de către beneficiar a unor documente cerute de ordonator.
Banca ordonatoare execută ordinul de plată prin transferul sumei indicate din contul ordonatorului în contul beneficiarului în aceeaşi sau în o altă bancă (banca plătitoare).
Banca va executa ordinul de plata în termenul stabilit prin lege, prin acordul părţilor sau prin uzanţele bancare. Ordonatorul poate revoca sau modifica ordinul de. plată atât timp, cât banca nu 1-a executat. Ordinul de plată cuprinde:
- a) numele sau denumirea, adresa şi numărul contului bancar al ordonatorului;
- b) numele sau denumirea, adresa şi numărul contului bancar al beneficiarului;
- c) denumirea, codul şi adresa băncii ordonatoare;
- d) ordinul de plată;
- e) suma în cifre şi litere;
- f) motivul efectuării plăţii;
- g) în cazul ordinului de plată documentar, indicaţia documentelor care trebuie prezentate de beneficiar;
- h) data emiterii;
- i) semnătura persoanei (persoanelor) autorizate a ordonatorului;
- j) alte date, conform regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei.
In conformitate cu articolul 1259 CCRM, cecul este un titlu de valoare negociabil ce reprezintă o creanţă scrisă, întocmită conform prevederilor legii, cuprinzând ordinul necondiţionat dat de emitent (trăgător) către plătitor (tras) de a plăti la vedere o anumită sumă prezentatorului de cec sau persoanei indicate în cec. sau la ordinul acestei persoane.
Cecul este independent de tranzacţia care stă la baza creanţei achitate prin cec.
Efectuarea plăţilor prin cec este reglementată de prezentul cod, de alte legi şi de uzanţele bancare. Poate fi un titlu de valoare atât nominativ, cât şi la ordin, cât şi la purtător.
In conformitate cu articolul 1279, cambia (trată) este un titlu de credit care reprezintă o creanţă scrisă, întocmită conform prevederilor legii, cuprinzând ordinul necondiţionat dat de trăgător (emitent) către tras (plătitor) de a plăti imediat sau la scadenţă o sumă anumită prezentatorului cambiei sau persoanei indicate în cambie, sau la ordinul acestei persoane.
Biletul la ordin este un titlu de credit, întocmit conform prevederilor legii, prin care trăgătorul se obligă să plătească imediat sau la scadenţă o sumă anumită prezentatorului titlului sau persoanei indicate în titlu, sau la ordinul acestei persoane.
Cambia şi biletul la ordin sunt independente de actele juridice care stau la baza creanţelor plătite prin ele.
Efectuarea plaţilor prin cambie şi prin bilet la ordin sunt reglementate de prezentul cod, de Legea cambiei şi de alte acte normative, precum şi de uzanţele bancare.
Acreditivul documentar în conformitate cu articolul 1280 CCRM, este un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o bancă (banca emitentă), acţionînd la cererea clientului sau (ordonatorului) şi conform instrucţiunilor acestuia sau în nume propriu, efectuează o plată către un terţ (beneficiar) ori la ordinul acestuia sau acceptă şi plăteşte cambii trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să efectueze o astfel de plată ori să accepte şi să plătească asemenea cambii. Acreditivul documentar este un contract separat de actul juridic care sta la baza lui. în operaţiunile pe baza de acreditiv, toate părţile implicate operează cu documente şi nu cu bunuri, servicii sau alte prestaţii la care documentele pot să se refere. Efectuarea plăţilor prin acreditiv documentar este reglementată de prezentul cod, de alte acte normative, precum şi de uzanţele bancare.