6.1. Definiţie. Articolul 923 Cod civil defineşte contractul de leasing ca fiind acel contract în baza căruia o parte numită creditor financiar (locator) dobândeşte în proprietate sau produce un bun mobil care îl transmite în proprietate celeilalte părţi numite locatar, iar aceasta din urmă achită locatorului plata bunului în rate. în ce priveşte definiţia expusă a contractului de leasing, este necesar de precizat următoarele momente: a) definiţia expusă în articolul 923 Cod civil face diferită definirea leasingului în Legea cu privire la leasing; b) dacă în Legea cu privire la leasing acesta apărea un contract tripartid, după prevederile actuale ale Codului civil acesta este un contract bipartid; c) ca şi înainte de adoptarea noului Cod civil, legislatorul nu interzice leasingul mobiliar, deşi expune că leasingul se referă doar la bunurile mobile.
6.2. Particularităţi. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, contractul de leasing este caracterizat prin următoarele particularităţi.
- a) Leasingul se aplică doar la folosinţa bunului în scopuri profitabile-comerciale;
- b) dreptul de a alege vânzătorul şi/sau bunul aparţine locatarului, dacă contractul nu prevede altceva;
- c) la scadenţă, dacă încetează deplina amortizare, locatarul dobândeşte dreptul de proprietate asupra bunului;
- d) la calculul plăţii periodice (chiriei), se i-a în consideraţie preţul bunului şi termenul de amortizare a acestuia;
- e) leasingului i se aplică prevederile ce se referă la locaţiune, dacă legea nu prevede altceva;
- f) contractul de leasing se încheie în formă scrisă;
- g) din momentul intrării în posesia bunului locatarul preia toate riscurile, inclusiv şi riscul peirii fortuite a bunului;
- h) părţile pot opera cesiunea drepturilor cec rezultă din contract, dar fără ca regimul juridic al contractului să aibă de suportat careva schimbări.