2.1. Definiţie. în literatura de specialitate, oferta de a contracta este determinată drept propunerea pe care o persoană o face altei persoane sau publicului de a încheia un contract în anumite condiţii. în acest context diferiţi autori privesc diferit acest act. Astfel unii îl consideră ca fiind una din cele două momente principale, prezenţa cărora determină faptul încheierii contractului, iar alţii îl consideră drept una din etapele prin care parcurge încheierea contractului, determinând drept etape separate de ofertă reclama, negocierea etc. Ne permitem a nu fi întru totul de acord cu cea dea doua viziune asupra problemei având în vedere faptul, că reclama este nu altceva decât o modalitate sau un tip de ofertă, iar negocierea presupune o perindare de oferte asupra unui obiect ce va constitui în viitor obiect al contractului.
În această ordine de idei, vom ţine să definim oferta ca fiind acel act juridic esenţial, la exprimarea consimţământului în cadrul încheierii contractului, care presupune o propunere făcută de o persoană, numită ofertant, în vederea încheierii contractului în anumite condiţii. Ţinem să menţionăm, că acest act este în capacitate de a produce efecte doar dacă este valabil exprimat.
2.2. Clasificarea ofertei. Problema clasificării ofertei nu şi-a găsit o largă răspândire în literatura de specialitate, astfel cum mulţi autori în mod diferit privesc importanţa acestei probleme.
Totuşi, încercăm să relevăm o clasificare, ţinând cont de modalităţile care sunt expuse în literatura de specialitate.
Astfel, în funcţie de faptul cui îi este adresată oferta, deosebim, oferta adresată unei persoane determinate, oferta adresată unui grup de persoane şi oferta adresată publicului, fără a determina careva categorii de persoane.
In funcţie de faptul dacă este stabilit sau nu timpul în care poate fi acceptată oferta, deosebim, oferta făcută cu termen şi oferta făcută fără termen.
În funcţie de faptul în ce formă este exprimată oferta, deosebim oferta făcută tacit, verbal şi în scris.
Oferta adresată persoanei determinate în materie de efecte produce efecte doar către cel cui i-a fost adresată oferta, iar prin urmare doar acela poate s-o accepte sau să renunţe la ea. Oferta adresată unui grup determinat de persoane presupune, că ofertantul specializează oferta delimitând cercul potenţialilor persoane ce vor avea capacitatea de a accepta oferta în funcţie de anumite criterii. Asemenea criterii pot servi domeniul activităţilor profesate, calificarea (profesionalismul), forma organizatorico-juridică de activitate etc. Determinarea acestor criterii deseori ţine de specificul obiectului sau lucrării contractate. Uneori aceste criterii sunt expuse într-un mod expres în conţinutul ofertei, alteori existenţa lor rezultă în mod implicit, pornind de regulă de la natura obiectului contractat. Astfel, în cazul în care o persoană înaintează oferta de a procura servicii de consultanţă juridică, oferta este adresată în mod implicit persoanelor care profesează în domeniul jurisprudenţei. Oferta făcută public constituie acea ofertă, după care, în mod expres sau implicit, nu poate fi determinată o persoană sau un careva grup de persoane cui i-ar fi fost adresată în special oferta.
Oferta făcută fără termen, constituie acea ofertă, pe care persoana ce o face nu determină limite în timp în ce priveşte termenul în care urmează a fi făcută acceptarea. Asemenea categorie de ofertă poate înceta a mai produce efecte doar în momentul în care ofertantul o retrage sau aceasta devine caducă. Oferta făcută cu termen constituie oferta în care cel ce o face, stabileşte în ce termen este posibil să fie făcută acceptarea. Importanţa determinării termenului în care poate fi făcută acceptarea reiese din faptul că după expirarea acestuia ofertantul nu este obligat să realizeze careva acte suplimentare în vederea retragerii ofertei - aceasta se consideră retrasă la scadenţă. Unii autori, însă, consideră, că expirarea termenului nu constituie moment al încetării efectelor ofertei, astfel cum ofertantul poate eventual admite şi o acceptare întârziată. Considerăm incorectă o asemenea viziune a problemei, având în vedere faptul că în cazul propunerii făcută cu întârziere, calificată de aceşti autori drept acceptare realizată, nu poate fi examinată drept acceptare a unei oferte, ci o ofertă nouă, deoarece aşa-zisa acceptare se referă deja la o ofertă expirată, ce nu produce efecte. Deci, aceasta apare drept o nouă ofertă care va fi acceptată eventual de cel ce anterior a făcut o ofertă în termen. Acest fapt reiese din efectele pe care le produce oferta făcută anterior - inexistenţa la momentul survenirii propunerii.
Oferta făcută tacit constituie acea ofertă care nu este realizată într-un mod special, cum ar fi cel verbal sau scris. Cu toate că simpla tăcere nu constituie o modalitate de a realiza un act juridic, dar totuşi se pot constata cazuri, când în funcţie de împrejurările în care se găsesc persoanele, acestea se consideră că au efectuat o ofertă scrisă. Astfel, în cazul în care unitatea de transport de pasageri, care asigură transportarea pasagerilor pe o anumită rută staţionează într-o staţie, aceasta ne dă de înţeles, că se înaintează o propunere de a încheia un contract de transport. Oferta făcută verbal constituie acea ofertă, care presupune expunerea propunerii de a încheia contractul într-o formă verbală sau altă formă analogică acesteia. Forma scrisă a expunerii ofertei constituie o modalitate de exprimare a propunerii de a contracta, precum şi a condiţiilor ofertei pe purtători de hârtie sau pe alţi purtători care pot fi similaţi acestora, cum ar fi spre exemplu, purtătorii magnetici, panourile de reclamă video etc.
2.3. Condiţiile ofertei. Fiind determinat drept un act juridic esenţial la încheierea contractului, oferta de a contracta necesită a fi exprimată în anumite condiţii. Astfel, respectarea condiţiilor de înaintare a ofertei duce la posibilitatea acesteia de a produce efecte juridice. în această ordine de idei determinăm existenţa următoarelor condiţii ale ofertei. Oferta trebuie să îndeplinească condiţiile esenţiale ale consimţământului. Această condiţie reiese din faptul, că oferta şi acceptarea fiind două elemente esenţiale ale consimţământului, respectiv, fiecare din ele urmează să corespundă condi¬ţiilor generale ce ţin de consimţământ. Oferta trebuie să fi reală. Acest fapt presupune, că ofertantul urmează a înainta o ofertă care presupune posibilitatea atât a acceptării ei, cât şi a executării contractului încheiat. Astfel, propunerea de a executa careva lucrări de construcţie şi amenajare într-un termen extrem de restrâns, care va afecta calitatea lucrărilor şi securitatea beneficiarilor obiectului ar constitui un obiectiv nereal. Oferta trebuie să fie serioasă. Oferta înaintată trebuie să presupună un scop serios, astfel cum aceasta pe lângă faptul că trebuie să urmărească scopul însăşi a încheierii contractului, mai este necesar de a presupune şi un obiectiv serios. Oferta trebuie să fie conştientă. Ofertantul care a realizat actul de ofertă, dar care nu a conştientizat acest fapt nu poate fi considerat ofertant. Cele mai dese ori anume ofertele înaintate într-o formă tacită permite producerea unei aluzii de ofertă. Oferta trebuie să fie neviciată, astfel cum impunerea prin metode violente, prin eroare sau prin violenţă la exprimarea voinţei de a contracta, inclusiv şi în ce priveşte înaintarea ofertei constituie o condiţie de declarare a nulităţii ofertei. Oferta trebuie să fie cu intenţie de a crea efecte, fapt care presupune conştientizarea de către ofertant a faptului că drept urmare a înaintării ofertei actul de acceptare va constitui încheierea contractului şi că ofertantul urmăreşte anume aceste efecte. Oferta trebuie să fie fermă fapt care presupune încrederea totală a ofertantului în faptul, că el este interesat a încheia contractul şi a suporta toate efectele acestuia. Aceasta, însă, nu lipseşte ofertantul de dreptul de a retrage oferta atunci când se constată dezavantajul său. Oferta neechivocă presupune, ca aceasta nu poate fi doar presupusă de acceptant, ci urmează a fi conştientizată. Oferta trebuie să fie precisă şi completă. Această condiţie presupune ca oferta înaintată să releveze pe deplin limitele obiectului propus spre contractare, excluzând orice rezerve sau inexactităţi.
2.4. Efectele ofertei. Vorbind despre efectele oricărui act juridic, inclusiv şi despre ofertă, este necesar de menţionat, că acesta presupune următoarele categorii de efecte:
- efectele exprimării nevalabile a ofertei;
- efectele exprimării valabile a ofertei;
- efectele revocării ofertei;
- efectele acceptării ofertei;
În continuare ţinem să relevăm pe scurt conţinutul fiecăreia din categoriile de efecte.
Oferta valabil exprimată cu încălcarea condiţiilor de validitate ale acesteia produce are ca efect nulitatea.
Oferta exprimată valabil presupune realizarea unui act juridic unilateral cu toate efectele ce rezultă din acesta. Principalul efect pe care poate să-1 aibă oferta valabil exprimată, aceasta este acceptarea ei, iar prin urmare încheierea contractului prin realizarea consimţământului. Este necesar doar să menţionăm, că în acest context vom vorbi despre efectele precedate momentului acceptării ofertei. Astfel, oferta valabil exprimată are forţă obligatorie pentru ofertant. Acest efect poate fi pus sub condiţie de termen. Astfel, atunci când oferta este făcută cu indicarea termenului, aceasta este obligatorie pentru ofertant doar pentru perioada termenului respectiv. Atâta timp cât oferta nu a întâlnit acceptarea, ofertantul poate revoca oferta. Aceasta constituie o posibilitate a ofertantului, dar care urmează să fie făcută în aceeaşi formă în care a fost făcută oferta sau într-o formă declarată de acesta la momentul înaintării ofertei ori stabilită prin lege. în momentul în care ofertantul şi-a pierdut capacitatea sa contractuală sau a decedat, oferta devine caducă. De asemenea oferta poate deveni caducă atunci, când obiectul contractului devine inefectiv. Inefectivitatea obiectului se constată atunci, când încetează a mai exista scopul în vederea căruia a fost emisă oferta sau se constată dezavantajul sau imposibilitatea ulterioarei încheieri a contractului. Aceasta se poate produce şi în privinţa ofertei făcută cu termen şi în privinţa ofertei fără termen.
După cum am mai menţionat, ofertantul este în drept în orice moment, până la acceptarea ofertei de a o revoca. Oferta revocată presupune lipsa efectelor ce rezultă din validitatea sa. Astfel, oferta revocată nu mai poate fi acceptată, iar prin urmare o eventuală acceptare după revocarea ofertei va fi considerată drept o nouă ofertă.
Efectele acceptării ofertei. Principalul şi cel mai important efect al acceptării ofertei constituie realizarea consimţământului în contract, iar la contractele consensuale şi încheierea contractului.