La succesiune legală ordinea şi condiţiile de transmitere a drepturilor şi obligaţiilor persoanei care lasă succesiune sânt indicate chiar în lege în art. 1501 a Codului Civil al RM. în lege este stabilit cercul de persoane la care în acest caz trece succesiunea, ordinea succesiunii lor. Averea persoanei care lasă succesiune se împarte egal între persoanele enumerate de lege şi în conformitate cu ordinea succesiunea stabilită, succesiunea legală va avea loc în următoarele cazuri:
- referitor la averea defunctului, ce-a rămas fără testament;
- dacă persoana care lasă succesiune a lăsat ca testament numai o parte a averii, partea ce-a rămas fără testament se transmite la succesorii legali. Totodată, dacă succesorul testamentar intră în cercul succesorilor legali, el primeşte concomitent cu toţi ceilalţi succesori legali o parte a averii care nu a fost lăsată ca testament;
- dacă testamentul a fost declarat nul complet sau numai într-o parte anumită a lui, atunci conform legii are vocaţie succesorală respectiv complet sau parţial;
- dacă succesorii testamentari n-au primit succesiunea sau au refuzat la ea;
- dacă succesorii testamentari au decedat înainte de deschiderea succesiunii.
Baza succesiunii nu poate fi obiectul acordului. Aşa numiţilor succesori necesari. Părţile obligatorii, tot este succesiune legală şi cazurile când în baza legii averea ce-a aparţinut defunctului, se întăreşte după anumite persoane, chiar dacă nu au fost numite ca succesori (de exemplu, lăsarea în patrimoniul familiei a automobilului, eliberat gratis invalidului din rândurile militarilor; întărirea după membrii familiei ţărăneşti a părţii defunctului în patrimoniul comun al gospodăriei).
Lista totală a cercului de persoane, recunoscuţi ca succesori legali, este prevăzută de art. 1500 a Codului Civil al RM. Articolul dat subdivizează pe toţi succesorii în trei clase. Deşi conform noului Cod Civil a RM au rămas tot trei clase, lista succesorilor legali s-a lărgit. Astfel în art. 1500 a Codului Civil al RM se indică prima clasă a succesorilor legali, se includ descendenţii: fiii, fiicele, şi născuţi după deces, înfiaţii, soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi: părinţii, înfietorii. în p. 2 al art. 1500 a Codului Civil se indică a doua clasă a succesorilor legali, la ea se referă colateralii privilegiaţi, fraţii surorile. Ascendenţii ordinari sînt bunicii atît din partea tatălui cît şi din partea mamei.
Clasa a IlI-a include colateralii ordinari (unchii, mătuşile celui ce a lăsat moştenirea).
Mai apoi art. 1500 CCRM concretizează, ascendenţii, ordinarii, descendenţii, colateralii, precum şi modul de reprezentare.
Conform art. 1501 a CCRM succesorii primei clase, care au acceptat succesiunea, îndepărtează de la succesiune pe succesorii altor clase de succesiune. Succesorii chemaţi la succesiune obţin părţi egale în succesiune.
Derogarea de la această regulă în Codul Civil al RM e prevăzută pentru cazurile de succesiune legală a obiectelor de întrebuinţare curentă şi de uz casnic.
Referindu-ne la numărul de succesori legali, în primul rând. al rudelor apropiate şi soţului persoanei care lasă succesiune, nu prevede criteriile, în baza căror se stabileşte prezenţa şi absenţa relaţiei familiale sau de rudenie, ce este bază pentru chemarea la succesiune. Ele se conţin în normele legislaţiei matrimonial-familiale, ce au în această parte însemnătate pentru reglementarea succesiunii.
În afară de aceste trei clase legislaţia RM prevede încă două categorii de succesori legali:
- a) persoane incapabile de muncă, care au fost întreţinute de decedat nu mai puţin de un an până la decesul său. In cazul existenţei a altor succesori ei au vocaţie succesorală în egală măsură cu succesorii acelui rând, care se cheamă la succesiune. Această categorie a persoanelor întreţinute incapabile de muncă în practică este numită - succesorii rezervatari iar succesiunea lor rezerva succesorală.
Multitudinea surselor dreptului, ce stabilesc prezenţa relaţiei cu decedatul importante din punct de vedere juridic pentru chemarea la succesiune, necesită o relatare mai detaliată a condiţiilor, în prezenţa căror persoana poate fi raportată la un anumit grup de succesori legali.
Copiii persoanei care lasă succesiune sânt numiţi primii în numărul succesorilor legali.
Copiii sânt succesori atât după decesul mamei, cît şi al tatălui, de regulă în acel caz dacă părinţii au fost în căsătorie legitimă. în conformitate cu art. 47 p. 3 al Codului Familiei privind provenienţa copilului de la părinţi, care au fost în căsătorie legitimă, se certifică prin înregistrarea despre căsătoria părinţilor.
Sub copii - succesori legea subînţelege nu numai copii de sânge, dar şi cei adoptaţi. Adopţia creează o legătură juridică între persoana adoptivă şi adoptat, şi concomitent termină astfel de relaţie a adoptatului cu rudele lui de sânge. Iată de ce adoptaţii (şi urmaşii lor) devin succesori după persoana adoptivă. în numărul posibililor succesori legal a cetăţeanului defunct intră şi statul. Statul, cum se evidenţiază în p. 1 art. 1515 a Codului Civil al RM, obţine averea cetăţeanului defunct în baza dreptului de succesiune, dacă acesta nu are succesori nici legali, nici prin testament sau nici unul din succesori nu a primit succesiunea, sau toţi succesorii sânt dezmoşteniţi de testator.
Astfel, cazurile prin care averea succesorală prin drept de succesiune trece la stat sunt:
- a) dacă averea a fost lăsată prin testament statului;
- b) dacă persoana care lasă succesiune nu are succesori nici, legali nici testamentari;
- c) dacă toţi succesorii sânt dezmoşteniţi;
- d) dacă nici unul din succesori nu a primit succesiunea.