Economie

1. Conţinutul economic al resurselor publice.

Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Din ele fac parte resurse materiale, umane, informaţionale şi financiare.

Un rol deosebit de important au resursele financiare.

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective economice, sociale sau de altă natură.

         Volumul resurselor financiare ale societăţii depinde, în principiu, de doi factori:

1. de mărimea produsului intern brut (PIB);
2. de posibilitatea procurării unor resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donaţii etc.).

Distingem următoarele resurse financiare ale societăţii sau naţiunii:

• resursele financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice;
• resursele întreprinderilor publice şi private;
• resursele organismelor fără scop lucrativ;
• resursele populaţiei.

         Cea mai puternică influenţă asupra nivelului resurselor financiare ale societăţii o au factorii:

1. volumul şi structura producţiei;
2. nivelul preţurilor;
3. raportul dintre formarea brută de capital şi consum.

 Resursele financiare publice includ:

• resurse financiare ale administraţiei de stat centrale;
• resursele administraţiei de stat locale;
• resursele întreprinderii publice;
• resursele asigurărilor sociale de stat

Fiecărui component îi corespunde o anumită structură:

1. Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:
2. impozite şi taxele;
3. veniturile nefiscale;
4. împrumuturile;
5. alte resurse cu caracter obligatoriu.
6. Resursele administraţiei de stat locale includ:
7. defalcările din veniturile regularizate centrale;
8. impozitele şi taxele locale;
9. veniturile nefiscale cu caracter local;
10. transferurile primite de la administraţia de stat;
11. împrumuturile;
12. alte resurse.
13. Resursele întreprinderilor publice:
14. resurse proprii;
15. resurse primite de la buget;
16. resurse procurate pe piaţa capitalului de împrumut.
17. Resursele asigurărilor sociale de stat provin din cotizaţiile pentru asigurările sociale şi din alocaţiile de la bugetul de stat.

Nivelul resurselor financiare publice depind în primul rând de mărimea cheltuielilor publice, precum şi de condiţiile conjuncturale.

2. Componentele resurselor financiare publice

         Resursele financiare pot fi clasificate după mai multe criterii:

1. Din punct de vedere al conţinutului economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:
2. Prelevările cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal. Această parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat şi după volum de cele mai multe ori este insuficientă.
3. Resursele de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil, deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.
4. Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5 ani) şi lung (peste 5ani). În prezent împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare.
5. Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în acelaşi timp are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum şi din impozite indirecte, în special cele din valoarea adăugată (T.V.A.). Pe de altă parte, inflaţia determină diminuarea relativă a obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce priveşte datoria publică, în situaţia în care rata dobânzii la împrumuturile de stat este mai mică decât nivelul creşterii anuale a preţurilor exprimate în procente.

II. După structură, sistemul resurselor financiare publice diferă de la o ţară la alta.

 

STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Provenienţa resurselor

Regularitatea cu care se încasează în Bugetul Public Naţional

Resurse externe

Resurse interne

Resurse extraordinare (incidentare, întîmplătoare)

Resurse ordinare (curente)

Transferuri externe

Împrumuturi de stat externe

- impozite - taxe - venituri de la întreprinderile şi proprietăţile de stat  - donaţiile interne - emisiunea de bani de hîrtie - împrumuturile interne.

Emisiune de bani de hârtie peste necesităţi, împrumuturi de stat interne şi externe Ajutoare, transferuri din străinătate Sume primite din participaţii de capital în străinătate Valorificarea peste hotare a bunurilor statului etc.

Venituri Nefiscale

Contribuţii pentru  asigurările sociale de stat

Venituri Fiscale

Sub forma ajutoarelor nerambursabile

- contractele cu guvernele altor ţări - la instituţii financiar-bancare interbeţionale - la bănci private etc.

- dividende - redevente         de la întreprinderi - chirii                şi proprietăţi de stat - achiziţii - venituri de la instituţii publice - diverse alte venituri

Impozite directe - pe venitul persoanelor fizice şi juridice; - asupra averii; - impozite pe consum; - taxe vamale; - taxe de timbru şi deînregistrare.

Schema 20

Însă având în vedere principalele trăsături caracteristice resurselor financiare publice în ţările avansate şi în cele în curs de dezvoltare, acestea pot fi grupate în funcţie de două criterii şi anume:

1. După regularitatea cu care se încasează la bugetul public naţional.
2. După provenienţa resurselor.
3. După regularitatea cu care se încasează la buget, resursele financiare publice pot fi structurate în:
4. a) Resursele ordinare (curente) la care statul apelează în mod obişnuit în condiţii considerate normale şi care se încasează la buget cu o anumită regularitate. În această categorie se includ:

     - veniturile fiscale;

     - contribuţiile pentru asigurările sociale de stat;

     - veniturile nefiscale.

     Veniturile fiscale sunt venituri din:

          - impozite directe aşezate asupra venitului persoanelor fizice şi juridice, precum şi asupra averii;

         -  din impozite pe consum;

         - din taxe vamale;

         - din taxe de timbru şi de înregistrare.

         Veniturile nefiscale cuprind prelevările la buget cu titlu de dividend, redevenţe, chirii, arenzi, etc. de la întreprinderile  şi proprietăţile de stat, veniturile de la instituţiile publice şi diverse alte venituri.

1. b) Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge în situaţii excepţionale când, practic, resursele curente nu acoperă cheltuielile.

În grupa resurselor extraordinare se cuprind:

         - emisiunea de bani de hârtie peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti;

         - împrumuturile de stat interne şi externe;

         - ajutoarele şi alte transferuri primite din străinătate;

         - sumele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital în străinătate;

         - valorificarea peste graniţa a bunurilor statului, etc.

2. Din punct de vedere al provenienţei lor, resursele financiare publice se pot grupa în resurse interne şi resurse externe.
3. a) Resursele interne cuprind:

         - impozitele;

         - taxele;

         - veniturile de la proprietăţile de stat;

         - donaţii interne;

         - emisiunea de bani de hârtie;

         - împrumuturile contractate pe piaţa internă.

1. b) Resursele externe îmbracă, în principal, forma împrumuturilor de stat externe contractate la guvernele altor ţări, la instituţii financiar-bancare internaţionale, la bănci private sau la alţi deţinători de capitaluri băneşti. La acestea se adaugă diferite transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor organisme internaţionale.

        

În Republica Moldova  în conformitate cu “Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” şi “Legea bugetului de stat” resursele financiare publice sunt formate din ansamblul veniturilor administraţiei de stat centrale, ale administraţiei de stat locale, veniturile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale fondului pentru plata ajutorului de şomaj.

Resursele bugetare locale au aproximativ aceiaşi structură, cu deosebirea că pe lângă veniturile curente şi cele din capital intervin şi transferurile obţinute din bugetul de stat şi din bugetele de alt nivel.

Conform Legii Republica Moldova  “privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” veniturile bugetelor locale includ:

1. impozitele şi taxele locale prevăzute în legea privind impozitele şi taxele locale;
2. defalcările, impozitele şi taxele generale de stat determinate prin legea bugetară anuală;
3. transferurile de la Bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare, stabilite conform legislaţiei;
4. încasările de la vânzarea de bunuri patrimoniale ale unităţilor administrativ-teritoriale;
5. alte încasări prevăzute de legislaţie.

Transferuri se efectuează pentru plata salariilor şi contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru resursele energetice – stingerea datoriilor şi plăţile curente.

Resursele instituţiilor publice şi din activităţile autofinanţate sunt formate numai din venituri curente. Ele  sunt grupate pe domenii de activitate: învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistenţa socială, sport, gospodărie comunală şi locuinţe, cercetarea ştiinţifică, agricultură, alte domenii de activitate.

Resursele Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cuprind venituri curente şi alocaţii de la bugetul de stat şi se împart în fonduri:

89%	Fondul de pensii şi îndemnizaţii
	Fondul de protecţie a familiilor cu copii
	Fondul de şomaj
11%	Fondul de asigurare socială a salariaţilor
	Fondul de rezervă

3. Tendinţe în evoluţia resurselor financiare publice.

Formele şi metodele folosite pentru constituirea mijloacelor băneşti necesare diferă de la o ţară la alta. În ţările cu economia de piaţă resursele financiare publice în cea mai mare parte sunt prezentate de veniturile cu caracter fiscal. Ca pondere în PIB pe ansamblul statelor lumii veniturile fiscale reprezintă aproximativ 30%, iar veniturile nefiscale – 6% (în Republica Moldova  venituri fiscale au constituit 76,8% (6957,7 mln. lei) din veniturile totale în anul 2005 şi venituri nefiscale – 17,1% (1553,5 mln. lei)).

Altă sursă a finanţelor publice constituie cotizaţiile pentru asigurările sociale plăţile de companii şi de salariaţi. Acestea împreună cu impozitele şi taxele constituie partea importantă în ţările avansate, 4%-5% din veniturile publice constituie transferurile curente interne şi externe. Deci impozitele, taxele, cotizaţiile pentru asigurările sociale, veniturile nefiscale, transferurile interne şi externe reprezintă venituri curente redistribuirea cărora se înfăptuieşte prin intermediul instrumentelor financiare.

La majoritatea ţărilor veniturile curente cresc mai lent decât cheltuielile. Prin urmare, bugetele se confruntă cu deficit.

Pentru acoperirea lor ţările contractează şi venituri extraordinare: împrumuturile de stat interne şi externe; misiunea de bani de hârtie (în acest caz scade puterea de cumpărare a valutei naţionale şi se reduc veniturile reale ale populaţiei).