Economie

Realizarea scopului întreprinderii - producerea si vânzarea  bunurilor sau serviciilor în conditii de eficienta - presupune desfasurarea unor  activitati specifice. Pentru analiza si optimizare teoria grupeaza aceste  activitati in functii distincte.
Corespunzator obiectivelor întreprinderii, principalele sale functii sunt: vânzarea, utilizarea/combinarea diferitilor factori de productie si cumpararea.

Studierea functiilor întreprinderii presupune:
1. descompunerea  activitatii globale în (a) operatii identice  în ce priveste obiectivele vizate sau (b) în grupuri de activitati omogene, specializate;
2. concretizarea domeniilor în care se manifesta  autoritatea întreprinderii.

Tratarea separata a functiilor întreprinderii  se efectueaza din considerente pedagogice. Majoritatea specialistilor români identifica urmatoarele sase functii:

Functia comerciala contine doua subfunctii: de aprovizionare si de vânzare.

1. a) Subfunctia de aprovizionare - CONTINUT: Procurarea în cele mai bune conditii de calitate, costuri, termene si de securitate a produselor si serviciilor de care întreprinderea are nevoie pentru activitatile sale. Include urmatoarele activitati:
   w analiza pietelor si surselor de aprovizionare pentru toate categoriile de produse si a evolutiilor acestora;
   w colaborarea la definirea caracteristicilor si specificatiilor produselor (care trebuie cumparate);
   w identificarea, selectionarea furnizorilor si negocierea cu acestia;
   w programarea si asigurarea ritmicitatii comenzilor si a livrarilor;
   w administrarea stocurilor;
   w furnizarea informatiilor referitoare la acest domeniu tuturor serviciilor utilizatoare.
2. b) Subfunctia de vânzare. CONTINUT: Identificarea nevoilor consumatorilor, a segmentelor de piata, planificarea si formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor. Vânzarea marfurilor regrupeaza o serie de operatii de natura economica si tehnica, precum:
   w identificarea produselor si a clientilor (cunoasterea cererii);
   w fixarea preturilor de vânzare;
   w alegerea formelor de vânzare;
   w dezvoltarea tehnicilor de vânzare;
   w promovarea imaginii firmei si a produselor comercializate;
   w asigurarea expedierii si transportului catre clienti.

Spre deosebire de functia comerciala care are o valoare tactica, functia de marketing are o valoare strategica si se refera cu precadere la aspecte ce privesc activitatea întreprinderii în viitor. CONTINUT: Rolul functiei de marketing este de prospectare a pietei de vânzare (prin identificarea nevoilor prezente si viitoare) si proiectarea mijloacelor si eforturilor întreprinderii astfel încât sa se  obtina maxim de profit în conditii de satisfacere cât mai completa a cererii.           
În cadrul functiei de marketing se grupeaza urmatoarele activitati:
w elaborarea  studiilor de piata;
w proiectarea mixului de marketing (produse,  preturi, distributie, promovare);
w animarea fortelor de vânzare;
w realizarea promovarii produselor;
w determinarea sistemului optim de distributie;
w identificarea si aplicarea unor strategii optime în  competitia cu alte firme;
w realizarea consecventa si sistematica a contactelor directe cu diferite categorii de public prin intermediul relatiilor publice.

Functia financiar-contabila regrupeaza toate activitatile care se refera la fluxurile financiare si la gestiunea acestora. Cele doua componente ale functiei fiananciar-contabile sunt: componenta activa (subfunctia financiara) si cea pasiva (subfunctia contabila). Ele îi confera atât valoarea strategica, concretizata în proiectarea fluxurilor financiare, cât si tactica, prin urmarirea gestiunii modului în care se efectueaza cheltuielile.

CONTINUT: Functiei de personal îi revine rolul de administrare si gestionare a resurselor umane.

Functia de personal cuprinde urmatoarele activitati:
w planificarea resurselor umane;
w descrierea posturilor;
w recrutarea personalului;
w selectarea personalului;
w încadrarea angajatilor;
w sistemul de promovare;
w motivarea personalului;
w evaluarea activitatii desfasurate;
w instruirea si perfectionarea pregatirii profesionale.

CONTINUT: În sens larg, scopul functiei de cercetare-dezvoltare este de detinere si prelucrare a informatiilor stiintifice necesare adaptarii subsistemelor întreprinderii (organizatoric, de productie, comercial etc.) la cerintele mediului aflat în continua schimbare.

În cazul întreprinderii comerciale, functia de cercetare-dezvoltare are ca obiective perfectionarea continua a tehnologiilor comerciale si a metodelor de vânzare, corespunzator celor trei tipuri fundamentale de activitati incluse în functia de cercetare-dezvoltare: cercetare (inventii, studii, rationalizare), prognoza si dezvoltare (investitii).

Functia de cercetare-dezvoltare are o valoare strategica, activitatile sale  componente vizând obtinerea unor rezultate economico-sociale pe termen lung.

CONTINUT: Functia de productie cuprinde ansamblul activitatilor desfasurate în scopul asigurarii miscarii, transformarii sau prelucrarii materiilor prime si bunurilor, precum   si activitatile auxiliare acestora.

În cadrul întreprinderii comerciale, consta în realizarea unor servicii auxiliare produselor vândute si a unor mici activitati de productie de tip manufacturier, cum sunt:
w ambalarea marfurilor;
w pregatirea marfurilor pentru vânzare;
w sortarea marfurilor si a ambalajelor de desfacere;
w reconditionarea ambalajelor de transport;
w întretinerea marfurilor.

Indiferent de specificul întreprinderii, în cadrul acesteia se  regasesc efectele tuturor  functiilor precizate (chiar daca  ele se manifesta cu intensitati diferite), tratarea functiilor întreprinderii prin absolutizarea uneia dintre acestea si eliminarea celorlalte fiind improprie.