Înainte de a defini investiţiile internaţionale, este necesară cunoaşterea rolului economic al investiţiei la nivelul economiei naţionale. Această chestiune de maximă importanţă a ocupat un loc central în toate curentele de gândire economică.
Investiţiile în model clasic
Economiştii clasici şi mai târziu cei neoclasici, au constatat că “oferta îşi creează propria-i cerere”. Astfel s-a creat şi dezvoltat suportul teoretic al rolului statului în economie. Aceştia susţin că:
- procesele şi fenomenele economice se autoreglează. Pe termen lung, economia îşi găseşte mereu poziţia de echilibru. În poziţia e echilibru, oferta îşi găseşte întotdeauna propria ei cerere şi, în consecinţă, folosirea deplină a forţei de muncă este asigurată;
- investiţiile au forme contrarii la scara întregii economii. Economisirea înseamnă retragerea din circulaţie a unei puteri de cumpărare egală cu sumele economisite. Efectul este resimţit de cererea agregată care se diminuează. Are loc astfel contracţia activităţii la scara întregii economii, fenomen denumit în mod uzual recesiune;
- investiţiile joacă un rol economic expansionist. A investii înseamnă a cumpăra bunuri şi servicii, întreţinând şi extinzând activitatea altor agenţi economici, efect reflectat în creşterea outputului economic total, adică a PNB sau PIB;
- deoarece intre momentul efectuării investiţie şi momentul în care se fac simţite efectele sale există un interval mai scurt sau mai lung, are loc apariţia unei cereri suplimentare care nu are încă corespondent în bunuri şi servicii;
- deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de către sumele investite. Pe termen scurt, pot exista neconcordanţe. Sumele economisite pot depăşi uneori sumele investite şi invers.
Creşterea sumelor economisite va duce la creşterea ofertei de depuneri la vedere sau la termen. În consecinţă, rata dobânzii se va reduce, încurajând investiţiile şi descurajând depunerile. În cele din urmă echilibrul se va restabili.
Creşterea nivelului activităţilor investiţionale peste nivelul economiilor existente va duce la creşterea cererii de capital de împrumut. Nivelul dobânzii va cunoaşte o tendinţă ascendentă, descurajând investiţiile şi încurajând depunerile.
După cum se observă, în cadrul modelului clasic elementul primordial care determină nivelul activităţii investiţionale dintr-o economie este rata dobânzii.
Multiplicatorul investiţiilor
M=
Unde M = multiplicatorul investiţiilor;
b = înclinaţia marginală spre consum (procentul pe care un agent economic îl cheltuieşte pentru consum).
Chiar dacă în prezent intervenţia statului în economie e din ce în ce mai mult criticată ca principiu, politica în domeniu investiţiilor internaţionale continuă să fie o realitate. Ea nu reprezintă doar apanajul guvernelor ci şi al marilor corporaţii transnaţionale.