Economie

OMC a devenit cea mai importantă organizaţie internaţională cu profil economic care contribuie la soluţionarea celor mai stringente probleme ale lumii contemporane – combaterea sărăciei şi a inegalităţii în relaţiile comercial-economice.

Spectrul şi profunzimea chestiunilor abordate în cadrul OMC creşte din an în an, deciziile primite formînd noul caracter al relaţiilor economice internaţionale. Analiza intereselor exprimate în cadrul OMC ne permite să tragem ferma concluzie că în viitorul apropiat rolul structurilor comercial-economice regionale va spori şi mai mult. În acest context, participarea Republicii Moldova în aceste structuri este cu atît mai oportună şi importantă.

Problema fundamentală cu care se confruntă actualmente OMC este cea referitoare la asigurarea unei dezvoltări economice satisfăcătoare a economiilor slab dezvoltate. Este evident că riscurile pierderilor legate de aderarea la OMC pentru cazurile economiilor mici este mult mai redus, decît în cazul economiilor mari. După părerea mai multor experţi care au examinat situaţia fostelor republici ale URSS şi a strategiilor de aderare la OMC, în situaţia în care comerţul cu mărfuri deja se efectuează la nivel de 60-70% în regim de comerţ liber, este rezonabilă menţinerea unui regim compatibil şi pentru comerţul cu servicii, fără de care este imposibilă atragerea investiţiilor străine în domeniu.

 Procesul de globalizare cu toate plusurile şi minusurile lui este unul inevitabil pentru dezvoltarea omenirii. Acesta fiind un element al procesului general de dezvoltare politico-economică şi culturală. RM nu-şi poate permite să stea la o parte de acest proces, deoarece este imposibil să te dezvolţi izolat. Aderarea la OMC este un pas important pentru integrarea mai rapidă a Republicii Moldova în economia mondială. [1]

Există o mulţime de studii ce demonstrează care este impactul protecţionismului şi cel al comerţului liber asupra economiilor naţionale. Se pare că astăzi protecţionismul este mult mai scump chiar şi pentru cele mai mari puteri economice. Anume din aceste considerente majoritatea statelor se orientează spre o liberalizare continuă a regimului comercial.

RM este o ţară cu o economie care are nevoie urgentă de investiţii. Investiţiile străine, fiind parte componentă a fluxului de capital în economia mondială, sunt de neconceput fără comerţ liber. Odată ce Republica Moldova va crea un climat favorabil şi stabil de comerţ liber, acesta va atrage după sine dorinţa  de a dezvolta afaceri comerciale cu oamenii de afaceri din ţara noastră, iar investitorii străini nu vor căuta garanţii de stat sau alte sisteme de garanţie pentru a-şi proteja într-un fel investiţiile, garantul fiind opţiunea pentru un comerţ liber. Existenţa unei baze juridice internaţionale, aplicate şi de RM va asigura investitorul de orice riscuri pentru investiţia sa.

Este un lucru evident că importul de bunuri ne permite  o mai mare diversitate de bunuri şi servicii de diversă calitate. De alt fel, chiar şi calitatea bunurilor autohtone se poate îmbunătăţi în condiţiile unei concurenţe generate de import. În plus, mărfurile importate nu sunt folosite doar  ca produs finit, ci şi ca materiale componente şi echipamente pentru baza autohtonă de producţie, creînd condiţii producătorilor să-şi lărgească gama de produse, servicii şi tehnologii utilizate. Sistemul comercial internaţional ne permite astăzi să importăm tot mai mult, oferindu-ne, în acelaşi timp, posibilitatea să fim şi noi mai expansivi pe piaţa mondială, impunîndu-ne să găsim modalităţi ca şi alţii să cumpere mai multe din mărfurile exportate de noi. [2] Totodată, comerţul internaţional în această epocă globală, ne pune si în faţa unor „provocări”. Un exemplu frecvent invocat în acest sens îl constituie faptul că producătorii interni trebuie să ofere produse de aceeaşi calitate şi la acelaşi preţ ca şi produsele de import. În mediul economic există unii care consideră că în urma aderării la OMC piaţa noastră internă va fi inundată de mărfurile străine, iar industria naţională va degrada, deoarece în perioada de tranziţie economia este afectată de virusul sărăciei şi, din această cauză, nu vom rezista în faţa concurenţilor străini.

Cert este că anume capacitatea guvernelor, întreprinderilor, a tuturor celor care sunt antrenaţi în procesul de producere şi comercializare a mărfurilor de a beneficia de acest sistem depinde în mare măsură de cunoaşterea şi înţelegerea de către aceştia a regulilor sistemului, a avantajelor pe care le oferă şi a provocărilor pe care le generează.

Astfel, în vederea protejării pieţei interne de la importurile de bunuri, este de menţionat că Moldova a negociat un nivel mai înalt al taxelor vamale (media ponderată a cărora constituie aproape 12,5%), decît cel aplicat în ultimii ani a căror medie ponderată nu depăşeşte 5%. În special, pe parcursul negocierilor de aderare s-a ţinut cont de sectoarele prioritare ale economiei naţionale. În acelaşi timp, menţionăm că media ponderată a taxelor vamale negociate de Moldova este la un nivel mai ridicat decît cel negociat de aşa ţări membre la OMC ca Kîrgîstan, Georgia, Lituania, Albania.[3]

Desigur, putem fi de acord cu cei care afirmă că astăzi nu suntem pe deplin pregătiţi pentru a penetra cu succes toate  pieţele de desfacere a mărfurilor, dar nu e de neglijat nici faptul că trebuie să existe un început şi primii paşi în această direcţie deja au fost făcuţi. În domeniul industriei, e vorba în primul rînd de racordarea la standardele mondiale a documentaţiei  normativ-tehnice. La acest capitol, industria noastră încă nu este pe deplin pregătită pentru lansarea producţiei pe pieţele valoroase din vestul european. Perioada de privatizare a întreprinderilor a generat în industrie un oarecare haos care nu facilitează iniţial mecanismul de dirijare a procesului de unificare a standardelor, de supraveghere tehnică etc. [4]

În opinia specialiştilor de la Ministerul Industriei, protejarea industriei naţionale nu trebuie să fie interpretată în sensul ridicării unor bariere în calea pătrunderii pe piaţa internă a mărfurilor străine. Mult mai protejată ar fi industria dacă sar crea condiţii durabile pentru producerea unor mărfuri calitative şi competitive cu alte mărfuri produse în orice ţară din lume.

Astfel, în conformitate cu Acordurile OMC : „ ţările membre pot fi în situaţia de a-şi proteja producţia internă faţă de competiţia străină. Totuşi, li se cere ţărilor să asigure protecţia prin taxe vamale. Utilizarea restricţiilor cantitative este interzisă, cu excepţia unui număr limitat de situaţii .

Unele mecanisme de protecţie a obiectivelor legitime ale statului sunt prevăzute în Acordul privind Salvgardarea care permite ţărilor importatoare să restricţioneze temporal importurile la un produs, prin majorarea taxelor vamale sau instituirea unor restricţii cantitative. La asemenea acţiuni de salvgardare se poate recurge doar  în cazul în care s-a stabilit corect că o majorare bruscă a importurilor s-ar solda cu daune grave pentru industria naţională. [5]

  Republica Moldova  rămîne a fi o ţară preponderent agrară. Negocierile cele mai dure au fost axate anume pe acest domeniu. Delegaţia Moldovei a reuşit să obţină un nivel fără precedent de subvenţionare a agriculturii Moldovei. În cadrul negocierilor s-a obţinut un nivel anual al subvenţiilor admisibile de 15,98 milioane de DST (drepturi speciale de tragere), ceea ce este echivalent cu 670 milioane de lei. Astfel, la finele perioadei de implementare, în anul 2004 suma subvenţiilor permise în agricultură va constitui 605 milioane lei.

Unii experţi economici şi politicieni susţin că o altă problemă cu care se confruntă Moldova după aderarea la OMC este problema capacităţilor umane şi instituţionale antrenate în implementarea angajamentelor luate faţă de OMC, precum şi lipsa cadrului legislativ suficient pentru implementarea acordurilor OMC. În vederea depăşirii acestor „obstacole”, au fost deja adoptate şi modificate un şir de legi şi racordate la standardele OMC.

Crearea Centrelor Informaţionale impuse prin regulile OMC şi asigurarea funcţionalităţii lor permit atît guvernului cît şi agentului economic să poată obţine informaţie gratuită despre regimul comerţului exterior al fiecărui membru OMC, nu numai la modul general, însă şi informaţii privind impunerea unor restricţii tarifare sau netarifare privind accesul pe piaţa dorită. Orice condiţie obligatorie pe care un agent economic trebuie să o îndeplinească pentru a-şi plasa produsul pe piaţa unei ţări membre poate fi studiată în prealabil, aici în ţară, prin intermediul acestor Centre Informaţionale funcţiile cărora vor fi coordonate de Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii, Departamentul Standarde şi Metrologie. Guvernul nu este interesat să promoveze interesele altcuiva, ci doar a reprezentanţilor industriei naţionale, însă acestea trebuie ajustate la cerinţele şi modul de prezentare a problemei în aşa fel ca orice intenţie să dea şi rezultate pozitive atît pentru un cerc restrîns cît şi pentru societatea în Republică.

Printre alte avantaje ale aderării RM la OMC mai pot fi menţionate:

• Acordurile OMC îmbunătăţesc substanţial transparenţa politicilor comerciale şi practicilor partenerilor comerciali, fapt ce întăreşte siguranţa şi stabilizează relaţiile comerciale;

• Statutul de membru asigură un instrument pentru avansarea intereselor economice şi comerciale ale membrului prin participarea eficientă la negocierile multilaterale din cadrul OMC;

• Disciplinele multilaterale cu un grad mai mare de stringenţă asigură un mediu de comerţ mai sigur şi stabil şi furnizează o certitudine mai mare în relaţiile comerciale;

• Regulile OMC includ angajamentul de a nu aluneca în promovarea unei politici inadecvate. Barierele comerciale creează oportunităţi pentru corupţie şi alte manifestări ale unei guvernări rele. Transparenţa, non-discriminarea şi alte aspecte ale „facilitării comerţului” ajută la reducerea posibilităţilor de luare a unor decizii arbitrare şi eronate;

• Sistemul mondial al comerţului oferă un sortiment mai larg şi un nivel de calitate mai înalt al produselor şi serviciilor ( antrenate mereu în procesul de concurenţă ), totodată prevede protejarea industriei tinere, sectoarelor aflate în restructurare sau confruntate cu serioase dificultăţi;

• Cadrul legal OMC asigură un mediu de comerţ sigur, stabil, previzibil, evitînd crearea arbitrară a barierelor comerciale;

• Implementarea Acordurilor OMC oferă extinderea oportunităţilor comerciale pentru ţările membre şi asigură un comerţ fără discriminare;

• Numai în cadrul OMC ţările au acces la mecanismul de soluţionare a diferendelor pentru a-şi apăra drepturile şi interesele lor comerciale sau a cere recompensă pentru violarea regulilor OMC;

• Aderarea facilitează implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM;

• Aderarea permite accesul mai larg al produselor moldoveneşti pe pieţele ţărilor membre ale OMC, ceea ce va implica tratarea nediscriminatorie a mărfurilor noastre pe pieţele externe şi va oferi o siguranţă suplimentară investitorilor străini în ceea ce priveşte cadrul regulatoriu şi regimul comercial al Moldovei.[6]

La nivelul internaţional, integrarea ţărilor în curs de dezvoltare  şi economiilor în tranziţie în sistemul internaţional al comerţului, constituie un mod pentru maximizarea beneficiilor din procesul de globalizare şi liberalizare, însă acest proces are nevoie de susţinere şi promovare.

Beneficiile conferite comunităţii de afaceri de acest sistem juridic pot fi văzute din două perspective distincte:

1. a) din perspectiva înteprinderilor exportatoare de bunuri şi servicii;
2. b) din punctul de vedere al întreprinderilor importatoare de materii prime şi alte servicii necesare producţiei de export;

Securitatea accesului asigurată prin consolidări permite industriilor de export să realizeze investiţii şi planuri de producţie, în condiţii sporite de siguranţă.

          Stabilitatea accesului pe pieţele de export este asigurat de un set de reguli uniform, elaborat în cadrul diverselor acorduri, pe care ţările se obligă să le respecte, ca cele privind determinarea valorii în vamă, inspectarea produselor în vederea stabilirii conformităţii cu standardele obligatorii de calitate sau eliberarea licenţelor de import.

Una din întrebările care persistă în acest moment este cel ce ţine de relaţiile noastre cu ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, deja ca membru al OMC. În acest context este de menţionat că acest lucru nu constituie o problemă. Kîrgîstanul şi Georgia deja sunt membri ai OMC, iar Rusia, Ucraina, Belarusi şi Kazahstan sunt în proces avansat de aderare. Faptul că RM a aderat printre primele ţări membre ale CSI ne oferă în plus multe avantaje. RM, ca membră a OMC, are posibilitatea să participe la grupurile de lucru privind aderarea acestor ţări.  În cadrul acestor grupuri de lucru noi vom avea posibilitatea să iniţiem negocieri şi să promovăm interesele noastre economice în relaţiile cu aceste state la un nivel mai înalt decît cel bilateral. În aşa mod se vor crea premise pentru soluţionarea unor probleme de ordin economic care pînă în prezent nu pot fi soluţionate la nivel bilateral. Aici se pot menţiona derogările de la aplicarea Acordurilor de Comerţ Liber (ACL) încheiate de RM cu fiecare dintre ţările membre ale CSI, aplicarea principiului de destinaţie la plata TVA şi a accizelor, plăţile pentru tranzitul de mărfuri etc.

Avantajele oferite de cadrul legal OMC ar putea uşor fi transformate  în dezavantaje atît timp cît nu vor fi utilizate toate mecanismele oferite  şi nu va avea loc identificarea strategiilor de promovare a intereselor naţionale.

[1] Cucu A. “Aderarea la OMC – un impuls necesar economiei” ; “Economie şi Reforme” Nr. 5(29) iunie, 2001, p.12.

[2] Mincu G. “Aderarea RM la OMC şi consecinţele acestui proces asupra relaţiilor cu  Uniunea Europeană”;  « Moldova şi Integrarea Europeană »,  Institutul de Politici Publice, Chişinău  2001,  p. 235.

[3] Cucu A. “ OMC – o şansă ce trebuie realizată “ ; “Economie şi Reforme”, Nr. 8(32) ; septembrie 2001, p.12

[4] « Protecţia industriei naţionale : oportunitate sau excepţie »; “Economie şi Reforme”, Nr 6 (30) Iulie, 2001,p 4

[5] “Protecţia industriei naţionale : oportunitate sau excepţie” ; “Economie şi Reforme”, Nr 6 (30) Iulie, 2001, p 5.

[6] Mincu G. “Procesul de aderare a RM la OMC”,  “ Moldova şi Integrarea Europeană” Institutul de Politici Publice,Chişinău  2001; p. 178.