Așezarea geografică
Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei. Teritoriul republicii constituie o suprafaţă de 33,7 mii km², populaţia căreia numără cca. 4,32 mil. de locuitori. Harta Moldovei se aseamănă cu un strugure de poamă, nu în zadar se spune că este absolut imposibil să descrii acest ţărâm, fără a menţiona tradiţia de milenii păstrată cu sfinţenie şi ocupaţia primordială a locuitorilor ţării – viticultura şi vinificaţia.
Amplasarea geografică a „strugurelui de poamă” a creat condiţii climaterice favorabile pentru creşterea strugurilor, ceea ce a marcat specializarea anumitor regiuni din ţară anume în domeniul vinificaţiei. După vin este apreciat un gospodar adevărat, spun bătrânii, iar gustul şi tăria vinului vorbeşte uneori şi despre calităţile poporului nostru.
Raionul Ialoveni are 34 localităţi dintre care: 1 oraş, 24 comune şi 9 sate, printer care se numără şi Mileștii Mici.
Mileștii Mici este situat în valea râului Ișnovăț și pârâiașul Rîpa Satului, coordonatele sale geografice fiind: lat 46 °53, long. 27 °28, distanța de la Chișinău este de 22 km. Comuna Mileştii Mici are o suprafaţă totală de 21.72 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 25.82 km. Din componenţa comunei fac parte 2 localităţi: Mileştii Mici; Piatra Albă. Suprafaţa totală a localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte aproximativ 2,05 kilometri pătraţi.
Date referitor la așezarea geografică și teritoriulsatului găsim în cartea ”Труды Бессарабской губернской учонной архивной комисий”, după datele recensământului din 1817, ”Ocina Milești răzășească este situată in valea Ișnovățului, mărimea teritoriului este egală cu 900 sajini în lățime și 1500 în lungime, iar tot teritoriul în fălci este egal cu 750 fălci”.
Mileștii Mici este un sat situat la 8 km de centrul raional Ialoveni și 22 km de calea ferată Chișinău. Prin centrul satului curge un pârâiaș numit Râpa Satului, care nu seacă niciodată, fiind alimentat de câteva izvoare din partea de sus a satului, de sub dealul nisipos numit „Larga”.
După datele din ”Dicționarul statistic al Basarabiei” , teritoriul satului reprezintă o regiune de deal, este cunoscută toponimica acestor dealuri, care s-a păstrat până astăzi: Bodiul Mare, Hârtop, Frasân, Valea Fetei, Gornic, Chirică, Larga ș.a. Prin sat curge Râpa Satului, înălțimea locului deasupra Mării Negre este de 228 km.
Din cele mai vechi timpuri, locatarii acestui sat îşi construiau case din piatră, dobândind zăcămintele de calcar din galeriile subterane, situate în apropiere.
Situaţia socială
Activitatea satului este dirijată de către primăria şi consiliul Mileştii Mici. În prezent, funcţia de primar este îndeplinită de Gologan Grigorii, iar funcţia de secretar de Agrici Andrei.
Examinând datele referitoare la structura socială a satului, vedem că componența satelor era diferită, mai întâi sunt enumerate păturile priveligiate, pe când țăranii care alcătuiau majoritatea sătenilor constituiau pătura de jos.
Datele înregistrării din 1817 este primul document în care întâlnim pe lângă răzeși și țărani. Acești ţărani, probabil, ca sunt liberi, fiindcă ei posedau pământ, vii, livezi. Ţăranii prestau boierescul și plăteau dijma în folosul proprietarilor funciari.
Răzeșii erau categoria de bază a populației sătești, ei erau mici proprietari de pământ. În componența lor intra unii reprezentanți ai stărilor inferioare a clasei dominante: mazilii, ruptașii.
Această categorie de țărani depind de feudali în perioada dată intr-o măsură mai mică în comparație cu țăranii.
Încă un document ce ne relatează despre populațiile și ocupațiile ei este ”Dicționarul geografic al Basarabiei”, de aici aflăm că satul avea 236 case cu o populație de 1799 locuitori, fiind înconjurat de vii și grădini. Locuitorii erau răzeși și posedau 867 desetine de pămînt.
Conform recensământului din 1867, răzeșii satului Milești dețineau 886 desitine de pământ, dintre care 469 desetine erau pentru semănături.
În 1825, în Milești sunt 56 gospodării, 56 cai, 220 boi, 150 vaci, 400 oi, în agricultură: grîu - 12/150, secară - 12/75, orz - 5/10, porumb- 4/160, albinăritul - 60/30, se mai cultivau și culturi tehnice ca: inul și cânepa.
Prin urmare, în producția agricolă s-a realizat un progres important, s-a schimbat raportul dintre creșterea animalelor și cultivarea plantelor, dezvoltându-se specializarea.
Casele în sat erau așezate fără nicio ordine, despărțite prin ulicioare înguste și încurcate. Locuințele erau făcute din nuiele și lut, neavînd fundament. La construcția caselor se folosea puțin lemn, iar acoperișul era din paie sau stuf.
În anul 1997, populaţia satului Mileştii Mici a fost estimată la 3755 de cetăţeni.
La recensământul din anul 2004, populaţia satului constituia 3693 de oameni, 47.93% fiind bărbaţi iar 52.07% femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel: 98.92% - moldoveni/români, 0.51% - ucraineni, 0.35% - ruşi, 0.11% - găgăuzi, 0.05% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - ţigani, 0.05% alte etnii.
În comuna Mileştii Mici au fost înregistrate 1325 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 4397 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependenţă de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 13.51% - 1 persoană, 15.62% - 2 persoane, 23.47% - 3 persoane, 29.28% - 4 persoane, 12.23% - 5 persoane, 5.89% - 6 şi mai multe persoane.
Analiza diagnostică social-economică a localităţii în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural
Economie
Domeniul primordial de activitate al satului Mileştii Mici este vinificaţia. Economia satului Mileștii Mici are ca bază activitatea Combinatului de vinuri ”Mileștii Mici”, având actualmente are o cifra de afaceri de 8,87 milioane de dolari, ea ocupând al II-lea loc după combinatul „Cricova”, însă acest lucru este temporar spune directorul întreprinderii ”Mileştii Mici” Mihai Măciuca. Din cifra de afaceri aproximativ 35% se reinvesteşte în întreprindere. Acest lucru permite menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi performanţelor obţinute de ”Mileştii Mici”.
Pentru plantarea celor 40 de hectare de viţă de vie au fost investiţi 150 milioane de lei. E un lucru plauzibil faptul ca ”Mileştii Mici” a reuşit în sfârşit să-şi asigure un circuit de producţie intern, chiar de acest circuit este încă mic, totuşi conducerea combinatului speră că în viitorul apropiat îl va putea mări.
Combinatul de vinuri de calitate Mileştii Mici a fost vizitat, în anul 2006, de 11 mii de persoane, cu 10% mai mult decât în 2005. Mihai Măciucă, directorul combinatului, a spus că, în total, din activităţi de turism combinatul a încasat 7 mil. lei. (557 mii USD), în 2006. „Deşi în domeniul vinificaţiei s-a instalat o criză profundă, noi până când am reuşit să facem faţă provocărilor. Nu am lăsat fără serviciu niciun angajat, iar salariul mediu la întreprindere este de 2,1 mii lei (170 USD)”, a spus Măciucă. El a precizat că anul trecut investiţiile în plantaţii viticole şi echipament s-au cifrat la 6 mil. lei (500 mii USD).
Un tur de două ore în galeriile combinatului, cu degustarea a şapte denumiri de vinuri, mâncare rece şi caldă şi un suvenir (o sticlă de vin şi una de vin spumant), va costa un turist de al 500 până la 680 de lei (50 USD). În cazul în care se renunţă la suvenir şi la gustarea caldă preţurile oscilează între 273 şi 423 lei (13-35 USD) pentru o persoană.
În așa mod, analizând situația socio-economică a satului Mileștii Mici, observăm că potențialul său este unul destul de ridicat, care permite angajarea unui număr relativ mare a localnicilor, aceștia având posibilitatea de a lucra la locul de reședință, de asemenea, combinatul având niște indicatori înalți de afaceri permite dezvoltarea turismului rural în aceasta localitate.