Economie

Turismul rural, având la bază o serie de motivații cât și o serie de factori, este creator de avantaje de natură economică şi de natură socio-culturală, cât și dezavantaje. Dintre efectele pozitive ale practicării activităților turistice în spațiul rural putem menționa:

Stabilizarea populaţiei prin fixarea forţei de muncă

Aceasta este o consecinţă extrem de importantă pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate în general cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a absenţei unei perspective materiale certe a locuitorilor.

Aportul de lichidităţi provenite din prestaţii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de muncă în servicii precum comerţul, cazarea turistică, transport local, asistenţa medicală. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar dacă conservarea locurilor de muncă reprezintă un obiectiv mai puţin atrăgător decât crearea de noi locuri de muncă, ea poate contribui la viabilitatea comunităţilor rurale şi în special a celor de tip marginal, care nu beneficiază de efectele de polarizare urbană. Studiile efectuate în zonele rurale au confirmat rolul turismului în conservarea locurilor de muncă şi diminuarea fenomenului de poluare.

Crearea de noi locuri de muncă

Crearea de noi locuri de muncă este posibilă în condiţiile în care implementarea locală a turismului rural este realizată cu succes. Acest fapt este asociat în special practicilor hoteliere şi de restaurant. În spaţiul rural, reuşita acestora creează perspective pentru cazarea turiştilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activităţilor legate de comerţul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a forţei de muncă

Marea majoritate a zonelor rurale prezintă o slabă diversitate în modul de utilizare a forţei de muncă, ocupată aproape în totalitate în sectorul agricol.

Diversificarea activităţilor într-un context turistico-economic favorabil poate atrage după sine de asemenea stabilizarea populaţiei rurale.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o altă consecinţă benefică a turismului rural. Ea desemnează situaţia în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existenţei se realizează prin prestarea unor activităţi suplimentare (cel puţin una), în completarea activităţii de bază. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administraţia locală prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi ş.a.).

Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât şi în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezonieră a activităţilor agricole.

Promovarea şi dezvoltarea serviciilor

Promovarea şi dezvoltarea serviciilor este un aspect esenţial, cu atât mai mult cu cât numeroase colectivităţi rurale sunt grevate încă frecvent de absenţa unor facilităţi de servicii corespunzătoare. Cererea suplimentară de produse, cauzată de creşterea numerică a clientelei (inclusiv a celei turistice)

poate permite expansiunea reţelei comerciale, susţinerea unor lucrări de ameliorare a habitatului (modernizarea drumurilor, canalizări, electrificări, semnalizări rutiere şi turistice), dezvoltarea transportului în comun, a serviciilor poştale şi de comunicaţie .

Este la fel de importantă atragerea şi menţinerea clientelei, cât şi sporirea acesteia; acest fapt nu se realizează de la sine, fiind necesară o politică concentrată a tuturor variabilelor care acţionează asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele să dobândească disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de reînnoire, de adaptare la dinamica rapidă a motivaţiilor turistului.

În special în cazul aşezărilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura şi sus servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la menţinerea viabilităţii lor. Evident, este de presupus că respectivele aşezări să posede elemente particulare de atracţie turistică, iar fenomenul de circulaţie turistică să fie stimulat şi amplificat prin comercializarea adecvată a ofertei turistice.

Susţinerea economică a agricultorilor este o problemă majoră în mediile economice şi politice. Numeroase studii efectuate în ţări cu tradiţie în turism rural au evidenţiat că veniturile medii ale agricultorilor pot fi mărite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor în fermele agricole care posedă diverse funcţii de atracţie (echitaţie, vinificaţie, legumicultură, apicultură etc.), prin vânzarea produselor specifice gospodăriei sau satului.

Pe lângă beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii să se angajeze în activităţi turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca urmare a contactelor cu citadinii, pe lângă aportul de varietate în modul de viaţă specific, adeseori solitar, sătenii pot deveni mai bine informaţi despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor condiţii social-economice şi culturale.

Arta şi artizanatul rural ocupă un loc important în patrimoniul cultural al fiecărei ţări. Turismul rural poate ajuta aceste activităţi atât prin recunoaşterea importanţei lor, cât şi prin comercializarea produselor de artizanat, astfel talentatul pictor al satului Mileștii Micii, își poate promova lucrările și în rândurile turiștilor.

 În vederea evaluării resurselor satului Mileștii Micii, propunem următorul tabel:

Este necesar, de a determina și dezavantajele produsului turistic rural, în localitatea Mileștii Micii. Astfel, menționăm aici impactul negativ asupra patrimoniului, unele legende despre originea satului fiind cenzurate.

Localitatea în cauză, posedă două atracții de ordin laic, și anume – Biserica Sf. Nicolae, și cimitirul vechi de peste 1000 de ani. Vizitarea intensă a acestora ar putea duce la pierderea spiritualității fată de locurile sfinte.

Dat fiind comercializării produsului turistic ” Mileștii Micii”, cât și a posibilelor investiții străine în acest domeniu, populația locală ar putea fi dominată de către persoane venite din afară, meștelugurile fiind trivializate, și accentuându-se o dependență economică față de investitori.