Pin It

Serviciile destinate populaţiei au în primul rând rolul de a satisface multitudinea trebuinţelor oamenilor şi de a stimula dezvoltarea personalităţii umane.

Astfel, serviciile destinate populaţiei se regăsesc, în principal, în sfera consumului, influenţând nivelul şi calitatea acestuia; în acelaşi timp însă, ele se întâlnesc şi în sfera distribuţiei, implicându-se în reluarea ciclului producţiei bunurilor materiale participând la progresul general al societăţii.

De asemenea, alte servicii pentru populaţie cum ar fi învăţământul, sănătatea, cultura, turismul pot fi considerate, în acelaşi timp, servicii pentru producţie deoarece formează, întreţin, refac fizic şi psihic forţa de muncă, factor recunoscut ca fiind primordial in creşterea producţiei în societatea contemporană.

Structura serviciilor pentru populaţie cuprinde următoarele:

  1. După natura relaţiilor economice şi financiare ce intervin între prestator (producător) şi beneficiar, serviciile pentru populaţie se divid în:

- servicii de piaţă, plătite de populaţie şi procurate prin acte de vânzare-cumpărare. Aceste servicii precum: transporturi, poşta şi telecomunicaţii, turism, reparaţii, spălătorie şi curăţătorie, deţin ponderea majoritară în structura consumului de servicii al populaţiei.

- servicii non-market (ne-marfă), cu titlu gratuit sau quasi-gratuit, finanţarea lor realizându-se pe cale publică, din bugetul de stat: învăţământul public, sănătate, cultura, administraţie publică, ordine publică, apărare, activităţi sportive.

  1. După caracteristicile beneficiarului pot fi identificate două grupe ale serviciilor pentru populaţie şi anume:

- servicii personale, la care cetăţenii apelează în mod direct, procedându-se prin relaţii de cumpărare, prin intermediul pieţei, consumul fiind individualizat la nivelul persoanei, al familiei sau gospodăriei. Ele cuprind o gamă largă de activităţi: închiriere, reparaţii, turism, îngrijirea sănătăţii, de spălătorie şi curăţătorie etc.

- servicii colective, numite şi „utilităţi publice” înseamnă toate prestaţiile în furnizarea cărora participa statul fie printr-un aport financiar, fie definind condiţiile în care sunt oferite. La rândul lor, aceste servicii pot fi personalizate (individuale) ca de exemplu: învăţământul, sănătatea, asistenţa socială ş.a. sau destinate colectivităţii în ansamblul său: apărarea naţională, ordinea publică, iluminatul public, protecţia mediului etc.

  1. Din punct de vedere existenţial, serviciile din sfera consumului se structurează în:

- servicii independente, cu existenţă în sine, respectiv cele care pot fi în relaţii de substituire sau de indiferenţă faţă de consumul de bunuri materiale. Acestea au rolul de a completa paleta sortimentală a bunurilor de consum, de a satisface nevoi ce nu au corespondent în bunuri sau de a înlocui unele produse in consum, satisfăcând în acest caz la un nivel superior nevoile respective.

- servicii asociate bunurilor, care adaugă utilităţi noi bunurilor pe care le însoţesc, sporindu-le valoarea şi performanţele în utilizare.

  1. În funcţie de conţinutul activităţii, serviciile pentru populaţie pot fi:

- servicii cu caracter industrial, similare activităţilor din industrie, cum ar fi: curăţătoriile şi spălătoriile, activităţile de reparaţii, cele ale restaurantelor etc.;

- servicii cu caracter neindustrial, respectiv cele adaptate specificului cererii persoanei care le solicită: medicale, cultural-recreative, poştă, coafură.

  1. După nivelul de dezvoltare şi importanţa pentru consumul populaţiei serviciile pot fi:

- organizate ca ramuri distincte ale economiei, beneficiind şi de o administrare separată – transporturi, poştă şi telecomunicaţii, sănătate, cultură, învăţământ, turism etc., - o parte servind, în acelaşi timp sau indirect şi interesele agenţilor economici;

- organizate ca activităţi separate în interiorul unor sectoare, fiind prestate de societăţi specializate în acest sens: închirieri de bunuri sau de locuinţe, iluminatul public, curăţenia localităţilor etc. Multe din aceste societăţi se află în subordinea organelor administraţiei publice locale (primării sau prefecturi). 

Complexitatea şi diversitatea serviciilor pentru populaţie impun, pentru o cunoaştere cât mai exactă a dimensiunii şi structurii lor actuale în vederea formulării unor direcţii de dezvoltare în viitor, aprofundarea analizei pe principalele categorii şi grupe: servicii de piaţă prestate populaţiei şi servicii publice finanţate de la buget.