Evoluții și perspectiva:
- primul curs de merceologie in sec 18 Johan Beckmanm (Germania);
- pionerii merceologiei: scoala germana si scoala italiana;
- in tara noastra: ASE si catedra de merceologie a Universitatii din Cluj (1920);
- la nivel international: asociatia internaţionala de Merceologie si Tehnologie din Viena.
Despre o ştiinţă în adevăratul sens al cuvântului se poate vorbi odată cu apariţia lucrării ştiinţifice a lui Johann Beckmann „Curs pregătitor de merceologie sau pentru cunoaşterea celor mai alese mărfuri din străinătate”, Gottingen (1793-1800). Lucrarea lui Beckmann poate fi considerată momentul de naştere a merceologiei şi de trecere de la practica simplă la o disciplină ştiinţifică.
În opinia cercetătorilor contemporani ai istoriei merceologiei se consideră că pionierii învăţământului merceologic trebuie căutaţi printre reprezentanţii şcolilor germane şi italiene Dintre personalităţi germane care au dezvoltat ştiinţa merceologică îi putem enumera pe P.J.Marpeger, V.Poschi, A.Oetjer, G.Grundke ş.a. Şcoala italiană este reprezentată de Secundo I.Arnaudon, C.Pertusi, G.V.Villavechia şi mai recent M.Melissano.
În România merceologia apare şi se studiază sub diferite denumiri (Mărfuri, Productologie, Cunoaşterea mărfurilor etc.), odată cu înfiinţarea primelor şcoli comerciale la Bucureşti (1864) şi Galaţi (1865) şi cu apariţia primelor manuale elaborate de M.Malian (1879) şi A.Vlaicu (1879).
Şcoala românească de merceologie este reprezentată în principal de două curente, prin şcoala de la Bucureşti şi şcoala de la Cluj. La începutul secolului XX au fost fondate primele două Academii de Înalte Studii Comerciale şi Industriale: în 1913 la Bucureşti (în prezent Academia de Studii Economice), şi în 1920 la Cluj (în prezent facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii
„Babeş-Boliay”).
În prezent merceologia se studiază ca o disciplină de sine stătătoare în peste 30 de ţări. La ASE Bucureşti funcţionează o secţie de profil, secţii de masterat şi doctorat cu specializarea Merceologic.
Merceologia s-a dezvoltat continuu, s-au pus bazele teoretice şi metodologice în disciplina
„Fundamentele ştiinţei mărfurilor” şi „Bazele merceologiei” şi în disciplinele specifice de Merceologia produselor alimentare şi Merceologia produselor industriale.
Nevoia de adaptare la realitate şi de aliniere la cerinţele pieţei învăţământului şi forţei de muncă impune permanente adaptări şi corecţii ale tematicii disciplinelor merceologice, în măsură să asigure actualitate imperios necesară a acestui domeniu de studiu la realităţile aspre ale pieţei libere