Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.La aceasta idee au visat multi savanti economişti, politicieni, ginditaori in toate domeniile.Exista un fapt de necontestat ca Europa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la Roma. Roma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea religiei crestine.Atit savantii din Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19, anul 1848 a fost lansata pentru I data sintagma „Statele unite ale Europe".Renumitul scriitor francez, Hugo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul ajutor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de „Planul Marshall"
Acesta a fost un plan dat in calitate de ajutor de catre SUA. Acestplan a fost acceptat numai de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost:
- Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru administrarea ajutorului dat de catre SUA.
- In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a Beneluxului.
-In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a Drepturilor Omului. La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene.
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pâna în prezent a trecut jumatate de secol. Pe tot acest lung parcurs au fost, desigur, si esecuri, dari înapoi. Era firesc sa se întâmple as a, daca tinem seama ca statele din vestul continentului îsi asuma responsabilitati fara precedent. Ele erau primele care avusesera curajul sa porneasca pe o asemenea cale. Din fericire, mult mai importante s-au dovedit performantele realizate. Pe baza lor, procesul integrarii interstatale s-a dezvoltat considerabil.
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO)
Considerata „întreprinderea pilot" a constructiei europene, CECO a fost înfiintata prin Tratatul de la Paris (18 aprilie 1951). Sediul sau a fost instalat la Luxemburg, primul presedinte fiind francezul Jean Monnet. Tratatul a intrat în vigoare pentru o perioada de 50 de ani. Membrii fondatori au fost Franta, R.F. Germania, Italia si tarile Benelux. CECO avea în frunte o institutie cu caracter supranational - „Înalta Autoritate".
Scopul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului între cele sase state care furnizau, împreuna, cea mai mare productie din Europa de Vest, în cele doua domenii. Totodata, CECO si- a propus libera circulatie a acestor produse, prin desfiintarea taxelor vamale, fapt realizat în 1954. De asemenea, a avut un rol important în reconversia minerilor disponibilizati.
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
În comparatie cu CECO, limitata doar la doua domenii de activitate, CEE înseamna o considerabila extindere a procesului de integrare economica interstatala. Comunitatea Economica Europeana a luat fiinta pe baza Tratatului de la Roma (martie 1957), semnat de catre reprezentantii celor sase state membre ale CECO. În acelasi timp se parafeaza si Tratatul privind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom). Din acel moment s-a putut vorbi despre existenta a trei „comunitati"
2.procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.Ambele tendinte( globalizarea si regionallizarea) determina diversificarea relatiilor dintre entitatile economice facind sa se atenueze, cel putin din punct de vedere economic si roul granitelor nationale.Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile integrative.Regionalizmul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice mondiale. Formele pe care le imbraca integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre 2 sau mai multe state. Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor 50 a sec 20 in Europa prin crearea comunitatii europene, acesta a continuat in Africa, America Centrala. Ald oilea vad de regionalizare a debutat la mijlocul anilor 80' perioada in care SUA a devenit principalul actor. In aceatsa perioada CEE a pus bazele pietei unice sau crearea unei zone de liber schimb la nivelul Nord-American- NAFTA, la nivelul Asiei- ASIAN si altele.
