În ultimele două decenii accentul a fost pus pe finanţarea prin acţiuni (engl. „equity") şi pe bursele de valori. O cultură a „acţiunilor" s-a răspândit în lumea întreagă.
Cunoscut fiind că bursele au apărut cu secole în urmă, s-a încercat explicarea a ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii şi care a determinat creşterea interesului pentru bursele de valori. Iată câteva explicaţii:
- Numărul mai mare de companii care caută o bursă pentru a lista acţiunile, precum şi încercări deliberate ale guvernelor pentru a stimula interesul în deţinerea de acţiuni. După privatizările Thatcher şi Reagan şi presiunea pentru deţinerea de acţiuni în SUA şi Marea Britanie în anii "80, sute de companii de stat sau private din întreaga lume şi-au listat acţiunile la bursă. Emisiunile de noi acţiuni au atins, la nivel mondial, peste 200 miliarde de lire sterline pe an.
- Acţiunile au oferit un randament bun, pe termen lung, în primele 8 decenii ale secolului XX (randamente semnificativ peste nivelul inflaţiei sau cele ale obligaţiunilor). Prin urmare, cei responsabili de gestiunea fondurilor de pensii sau concentrat mai mult pe cumpărarea de acţiuni.
- Anii "80 şi "90 au reprezentat unele din cele mai bune perioade în ceea ce priveşte randamentul acţiunilor. Piaţa în creştere (engl. bull market) a stimulat interesul a milioane de investitori - care înainte preferau să deţină titluri mai puţin riscante şi cu randament mai mic, cum sunt obligaţiunile.[1]
Globalizarea financiară se referă la integrarea pieţelor de capital la nivel mondial. Nivelul internaţionalizării pieţelor de capital propriu este ilustrată de volumul tranzacţiilor de acţiuni ale unor companii străine în centrele financiare majore[2]. De asemenea, o parte însemnată a fondurilor de pensii şi de asigurări sunt investite în acţiuni ale companiilor străine. Mai mult, în prezent, o companie nu este limitată să obţină capitalul de care are nevoie de pe piaţa naţională.
Trei elemente majore încurajează activităţile de finanţare transfrontalieră:
s dereglementarea, s tehnologia, s instituţionalizarea.
Dereglementarea. Anii N80 şi N90 au reprezentat o perioadă în care dereglementarea guvernamentală a pieţelor financiare a fost văzută ca o modalitate de a determina entităţile financiare şi corporatiste să concureze într-un mediu global, în beneficiul consumatorilor. În majoritatea ţărilor avansate au fost eliminate restricţiile privind cumpărarea şi vânzarea de valute, ceea ce a încurajat mişcarea capitalului de investiţie.
Tehnologia. Transmiterea rapidă a informaţiilor financiare pe întreg mapamondul a sporit semnificativ eficienţa pieţelor financiare. Titlurile financiare pot fi monitorizate, analizate şi tranzacţionate prin folosirea unui calculator în orice colţ de lume. Combinarea puterii calculatoarelor cu reţelele de telecomunicaţii a permis accelerarea integrării, dezvoltând totodată strategii de tranzacţionare complexe şi generând fluxuri zilnice de capital enorme.
Instituţionalizarea. Cu trei decenii în urmă majoritatea acţiunilor erau deţinute de indivizi. Astăzi, pieţele financiare sunt dominate de instituţii financiare (fonduri de pensii, companii de asigurări, fonduri mutuale). În timp ce individul-acţionar tinde să fie mai limitat şi să se concentreze pe acţiuni ale unor companii naţionale, instituţiile financiare au suficiente cunoştinţe şi putere pentru a căuta să obţină profituri investind la nivel internaţional. Acestea au în vedere, de asemenea, beneficiile diversificării care apar ca urmare a unei corelaţii slabe între anumite pieţe financiare.
[1] În SUA, aproape jumătate din familii deţin în prezent acţiuni (fie direct, fie indirect prin intermediul fondurilor mutuale sau de pensii). În Australia, nivelul proprietăţii este chiar mai mare. Un sfert din familiile britanice deţin acţiuni. „Cultura acţiunilor" s-a dezvoltat atât de mult încât în Germania o cincime din familii deţin acţiuni.
148
[2] La nivelul anului 2000, valoarea tranzacţiilor de acţiuni ale companiilor străine se ridica la peste 1700 miliarde de lire sterline pe LSE, peste 700 miliarde de lire sterline pe NYSE, peste 550 miliarde de lire sterline pe NASDAQ (London Stock Exchange, 2001)
149