Realizarea ciclului de control în unităţile patrimoniale presupune manifestarea şi exercitarea atribuţiei de control a managementului în toate fazele activităţii social-economice.
Deşi centrul de greutate, în ciclul de control, se situează la nivelul controlului ce se desfăşoară înainte de producerea fenomenelor şi proceselor, totuşi un rol important revine controlului ulterior, singurul în măsură de a compara rezultatele obţinute cu previziunile actelor normative în vigoare, de a stabili abaterile, de a identifica şi localiza cauzele acestora, precum şi de a propune măsuri pentru remedierea şi prevenirea fenomenelor negative, pentru sancţionarea persoanelor ce se fac vinovate de situaţiile necorespunzătoare constatate.
Controlului financiar de gestiune îi revin o serie de sarcini specifice, determinate însăşi de poziţia faţă de momentul desfăşurării activităţii pe care supune controlului:
- asigurarea integrităţii proprietăţii publice şi private şi a utilizării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti;
- asigurarea respectării prevederilor legale ce reglementează încadrarea şi
retribuirea personalului muncitor, precum şi acordarea drepturilor băneşti cuvenite acestuia; - urmărirea modului în care este respectată disciplina financiară în efectuarea tuturor încasărilor sau plăţilor, în lei sau valută, din fondurile unităţilor patrimoniale în contul altor unităţi sau persoane fizice;
- asigurarea respectării prevederilor actelor normative privind întocmirea şi circulaţia documentelor primare, organizarea şi conducerea contabilităţii şi a evidenţei tehnic-operative, precum şi realitatea datelor din conturi, bilanţuri şi conturi de execuţie;
- verificarea modului de organizare, funcţionare şi exercitare a controlului financiar preventiv, tehnic-operativ curent şi chiar a controlului economico-financiar ulterior al filialelor din subordine.
Aceste sarcini ale controlului financiar de gestiune se realizează în activitatea de control propriu-zisă prin două grupe de obiective: sub forma verificărilor cu caracter economico-financiar şi sub forma controlului gestionar de fond, fapt pentru care în practică, controlul financiar de gestiune mai poartă denumirea şi de „control financiar intern” sau „control gestionar de fond” sau „revizie gestionară”.