In cadrul sistemului de preturi se autonomizeaza, ca o categorie distincta, tarifele, ca preturi ale serviciilor prestate de catre unitati specializate diferitilor beneficiari -persoane fizice, institutii si agenti economici. Natura economica a pretului si tarifului este aceeasi. Deosebirile care apar rezulta din existenta tarifului ca expresie concreta a categoriei de pret intr-un domeniu specific de activitate. Astfel, pretul exprima valoarea de schimb a unei marfi in calitate de obiect, de bun material cu existenta de sine statatoare, pe cand tariful se stabileste pentru o activitate prestata. Productia serviciilor nu are aspect de sine statator, nu se poate stoca sau inmagazina. De asemenea consumul de servicii nu este separat de productia lor, serviciul neputand circula ca atare intre producator si consumator. El se consuma prin fiecare prestatie. Productia si consumul de servicii are loc concomitent, atat in timp, cat si in spatiu.
Deseori in limbajul practic sau in vorbirea curenta , se produce o substituire reciproca a notiunilor de tarif si taxa. Aceasta, datorita unor traditii , precum si ca urmare a faptului ca si taxele au la baza idea contraprestatiei( mai ales taxele de timbru).
Delimitarea intre tarif si taxa o facem din mai multe puncte de vedere. In primul rand, dupa destinatia lor, si anume : taxele se datoreaza bugetului statului si au caracter fiscal, pe cand tarifele se incaseaza de unitatile prestatoare ca echivalent al valorii prestatiilor, asigurandu-le acestora un profit.
In al doilea caz, in cazul tarifelor se determina, planifica, evidentiaza si urmaresc costurile productiilor, pe cand in cazul taxelor nu se calculeaza si evidentiaza astfel de costuri.
Delimitarea se mai poate realiza, in al treilea rand, si prin prisma organelor care le stabilesc, si anume: Stabilirea tarifelor este de competenta unitatilor prestatoare, iar stabilirea taxelor intra in componenta organelor financiare , prin actele normative adoptate de catre organelle puterii sau administratiei de stat.
In ceea ce priveste delimitarea sferei de aplicare a preturilor si, respectiv, a tarifelor, apar si aici unele aspecte. Delimitarea se realizeaza in general dupa natura rezultatului unei activitati. In cazul produsului cu existenta de sine statatoare folosim notiunea de pret, iar in cazul serviciilor, notiunea de tarif.