După parcurgerea etapelor de identificare şi selectare a oportunităţilor pieţei precum şi de autoevaluare a aptitudinilor şi competenţelor proprii, întreprinzătorul se află în faţa unei etape importante, cea a optării asupra modalităţii în care angajarea va avea loc. Structura cât şi organizarea afacerii alese depind de obiectivele generale impuse de autorităţi, printre care se numără: dezvoltarea regională, o mai bună ocupare a forţei de muncă, valorificarea unor infrastructuri industriale existente, creşterea PIB sau a volumului exporturilor. Întreprinzătorul poate alege una din variantele :
Lansarea unei noi afaceri
Reprezintă punerea în practică a unui nou concept, propriu, ceea ce presupune determinarea şanselor de reuşită printr-un proces de evaluare a afacerii. Acest tip de analiză vizează evaluarea resurselor umane şi materiale a surselor de finanţare, competenţa resurselor umane şi facilitarea accesului la informaţii. Identificarea şanselor şi riscurilor generate de iniţierea noii afaceri prin prisma competitivităţii sunt elementele principale în acest caz.
Demararea unei noi afaceri prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje:
|
Preluarea şi dezvoltarea unei afaceri
Pentru demararea unei afaceri profitabile prin preluarea unei afaceri existente este esenţial acceptul băncilor pentru a se garanta menţinerea liniei de credit şi încheierea unui eventual „agreement” cu proprietarul anterior, prin care acesta să-şi asume angajamentul de a nu începe o nouă afacere similară în anumite limite geografice şi de timp, pentru a evita un eventual concurent.
Decizia de preluare şi dezvoltare a unei afaceri impune prudenţă printr-o
analiză complexă şi realistă a avantajelor şi dezavantajelor specifice.
|
Avantaje |
Dezavantaje |
|
hrelaţii stabile cu furnizorii, clienţii, băncile hexistenta mijloacelor de producţie hexperienţa profesională a personalului |
hrestricţionarea liniilor de credit datorită întârzierilor de plată hechipament uzat moral şi fizic hnumăr de personal supradimensionat faţă de necesităţile întreprinzătorului |
Încheierea unui contract de franciză
În lansarea de noi produse şi servicii apar dificultăţi în realizarea planificării financiare şi de marketing deoarece este necesară influenţa asupra modificării comportamentului cumpărătorilor pentru orientarea spre noi produse sau servicii.
In acest context apare tendinţa întreprinzătorului de a se orienta spre franciză comercială sau individuală deoarece sistemul asigură oportunitatea oferirii unui serviciu sau produs care există deja pe piaţă şi este poziţionat în obiceiurile de cumpărare ale clienţilor.
Conform Federaţiei Franceze de Francizare, franciza se defineşte ca un sistem ce prevede ca un patron (francizorul) sa-i acorde unui întreprinzător independent (francizatul) dreptul şi licenţa de a comercializa bunurile şi serviciile proprii în numele şi sub marca de origine, în schimbul achitării unor procente din profitul
obţinut prin vânzarea într-o anumită zonă geografică.
|
Avantaje |
Dezavantaje |
|
hoferta originală şi specifică htehnici comerciale experimentate şi controlate hasistenţă şi pregătire de management |
hexistenţa de restricţii în vânzarea francizei hcostul produselor sau serviciilor furnizate de franciza poate fi prea mare hnatura şi costurile asistentei de management şi publicitate asigurate de francizor |
Analizând avantajele şi dezavantajele celor 3 variante întreprinzătorul trebuie să hotărască care dintre ele se potriveşte cel mai bine obiectivelor, abilităţilor şi calificării sale, disponibilităţilor de capital şi oportunităţilor identificate.
