Asigurarea, în prezent şi în viitor, a unei pensii adecvate şi viabile pentru cetăţenii UE reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană. Atingerea acestor obiective într-o Europă care îmbătrâneşte constituie o provocare majoră. Majoritatea Statelor Membre au încercat să se pregătească pentru aceasta prin reforme ale sistemelor de pensii.
Recenta criză financiară şi economică a agravat şi amplificat impactul tendinţei puternice către îmbătrânirea populaţiei. Regresul în ceea ce priveşte creşterea economică, bugetele publice, stabilitatea financiară şi ocuparea forţei de muncă a amplificat necesitatea de a ajusta practicile în materie de pensionare şi modalităţile de constituire a drepturilor la pensie. Criza a arătat faptul că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi siguranţa schemelor de pensii, pentru a oferi persoanelor vârstnice nu doar mijloacele pentru o viaţă decentă, ci recompense pentru munca de o viaţă. În orientările sale politice pentru actuala Comisie, preşedintele Jose Manuel Barroso a evidenţiat importanţa asigurării unor pensii adecvate şi viabile pentru a consolida coeziunea socială: „Milioane de europeni sunt în totalitate dependenţi de pensii. Criza a arătat importanţa abordării europene privind sistemele de pensii. Ea a demonstrat interdependenţa diferiţilor piloni ai sistemelor de pensii în cadrul fiecărui Stat Membru şi importanţa abordărilor comune la nivelul UE în materie de solvabilitate şi adecvare socială. De asemenea, ea a evidenţiat faptul că fondurile de pensii reprezintă o parte importantă a sistemului fnanciar.Trebuie să ne asigurăm că pensiile îşi îndeplinesc rolul de a acorda un sprijin maxim pensionarilor actuali şi viitori, inclusiv pentru grupurile vulnerabile."
La nivelul UE, sistemele naţionale de pensii sunt susţinute de un cadru de acţiune, de la coordonarea politică până la reglementare. Unele teme comune, cum ar fi funcţionarea pieţei interne, cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere sau asigurarea coerenţei reformelor sistemelor de pensii cu strategia „Europa 2020"[1], trebuie abordate într-un mod coordonat. Sisteme de pensii bine concepute şi adecvate, care să le permită cetăţenilor să îşi menţină un anumit nivel de trai după pensionare, sunt indispensabile pentru aceştia şi pentru coeziunea socială. Impactul cheltuielilor publice în materie de pensii asupra finanţelor publice într-un Stat Membru poate fi resimţit într-o mare măsură în alte State Membre. Coordonarea politicilor UE în materie de pensii s-a dovedit utilă şi necesară pentru a progresa la nivel de Stat Membru. Fondurile de pensii reprezintă o parte integrantă a pieţelor financiare şi conceperea lor poate încuraja sau frâna libera circulaţie a forţei de muncă sau a capitalului.În urma unui deceniu de reforme care au dus la modificări ale sistemelor de pensii în majoritatea Statelor Membre, este în prezent necesar să se revizuiască în profunzime cadrul stabilit de Uniunea Europeană. Îmbătrânirea populaţiei a fost mai rapidă decât s-a prevăzut, iar recenta criză financiară şi economică a avut un impact dramatic asupra bugetelor, pieţelor de capital şi întreprinderilor. De asemenea, au intervenit modificări structurale profunde, cum ar fi noi echilibre între generaţii, trecerea de la scheme de pensii pe bază de repartiţie la scheme de pensii finanţate prin capitalizare şi la asumarea mai multor riscuri de către persoanele particulare. Cartea verde- "Către sisteme europene de pensii adecvate, viabile şi sigure" lansează o dezbatere europeană printr-o consultare vastă într-un stadiu incipient cu privire la provocările majore cu care se confruntă sistemele de pensii şi la modul în care UE-27 poate susţine eforturile Statelor Membre în vederea asigurării unor sisteme de pensii adecvate şi viabile.
Obiectivul privind generarea de venituri de pensie adecvate şi viabile prin intermediul reformelor sistemelor de pensii şi obiectivele strategiei „Europa 2020" se consolidează reciproc. Strategia „Europa 2020" pune accentul pe locuri de muncă mai numeroase şi de o mai bună calitate, precum şi pe tranziţiile pozitive: ambele sunt esenţiale pentru a permite lucrătorilor (femei şi bărbaţi) să acumuleze drepturi de pensie. Ţinta sa de 75,0% în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă necesită atingerea unor rate de ocupare a forţei de muncă semnificativ mai ridicate decât în present pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 55 şi 65 de ani. Abordarea lacunelor în ceea ce priveşte caracterul adecvat al pensiilor, care poate fi o cauză semnificativă a sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, poate contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivului de reducere a sărăciei prevăzut în strategia „Europa 2020". Politicile din numeroase domenii pot contribui la reducerea sărăciei în rândul persoanelor vârstnice şi aceasta va contribui, la rândul său, la sporirea gradului de adecvare, completând astfel reformele în materie de pensii. Alte obiective includ înlăturarea obstacolelor din calea realizării pieţei unice, de exemplu sporind siguranţa şi gradul de integrare ale pieţei interne a produselor financiare şi facilitând mobilitatea tuturor lucrătorilor şi cetăţenilor pe teritoriul UE-27. La rândul lor, reformele sistemelor de pensii vor contribui la realizarea obiectivelor strategiei „Europa 2020" pentru ocuparea forţei de muncă şi viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. De asemenea, realizarea pieţei interne pentru produsele de pensii are un impact direct asupra potenţialului de creştere al UE-27 şi, prin urmare, contribuie în mod direct la îndeplinirea obiectivelor strategiei „Europa 2020".
[1] La 3 martie 2010, Comisia Europeană a lansat si supus dezbaterii publice Comunicarea Europa 2020 - o strategie pentru crestere inteligenta, ecologica şi favorabilă incluziunii, în scopul ieşirii din criză şi pentru a pregăti economia Uniunii Europene pentru următorul deceniu.