Conceptul modern de marketing porneşte de la premisa că orice activitate economică trebuie să vizeze satisfacerea cu cea mai mare eficienţă a cerinţelor consumatorilor. Studiul comportamentului de consum este esenţial pentru înţelegerea şi realizarea activităţilor de marketing şi publicitate. Astăzi, consumatorii nu mai sunt luaţi în calcul doar ca persoane care decid să achiziţioneze un produs sau serviciu, ci şi ca factori care influenţează dinamica pieţelor.
În sens restrâns, comportamentul consumatorului reflectă conduita oamenilor în cazul cumpărării şi al consumului de bunuri materiale şi servicii. În sens larg, el desemnează întreaga conduită a utilizatorului final de bunuri materiale şi nemateriale, indiferent de tipul acestora.Comportamentul consumatorului cuprinde atât o dimensiune relativ uşor de cuantificat, cum sunt actele de cumpărare şi comportamentul în sine, cât şi una mai dificil de măsurat, ce se referă la procesele psiho-fiziologice şi decizionale care determină acte şi comportamente explicite.
Comportamentul consumatorului a fost definit în diverse moduri . Iacob Cătoiu îl defineşte astfel : “totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obţinerea şi utilizarea de bunuri şi servicii, în vederea satisfacerii unor nevoi actuale sau viitoare, incluzînd procesele decizionale care preced şi determină aceste acte”[1]. “acele activităţi observabile, alese pentru a maximiza saisfacţia prin obţinerea de bunuri şi servicii”; L. G. Schifmann : “comportamentul pe care îl adoptă un consumator în căutarea, cumpărarea, utilizarea, evaluarea şi renunţarea la produsele sau serviciile de la care aşteaptă satisfacerea propriilor sale nevoi”(apud Iliescu, Petre, 2004)[2].
[1] Cătoiu, I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, ediţia a II a, Editura Uranus, Bucureşti, 2003. Rossiter J., Percy L., Advertising and Promotion Management, McGraw-Hill,
[2] Iliescu, Dragoş, Petre, Dan, Psihologia consumatorului, Bucureşti, Comunicare.ro, 2004