În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Denumirea de model "negociat" vine de la mecanismul de adoptare a deciziilor în baza negocierilor pentru diferite categorii de activităţi: fiscale, reglementarea relaţiilor de ocupare, prestarea serviciilor sociale. Ţările scandinave (Danemarca, Norvegia, Suedia) şi-au ales în calitate de vector de dezvoltare constituirea „statului bunăstării generale", ceea ce prevede impozite înalte în afaceri şi reglementarea masivă a sectorului social.

Modelul este bazat pe teoria social-democrată inspirată din creaţia economiştilor Alva şi Gunnar Myrdal, ce a condus la formarea filosofiei „capitalismului cu faţă umană”.

Acest model mai este numit şi "socialism funcţional", deoarece are loc divizarea funcţiilor în societate. Funcţiile de producţie le îndeplineşte businessul privat – anume el controlează sectorul real. Funcţiile sociale, de asigurare a creşterii calităţii şi nivelului de trai al populaţiei, de diminuare a inechităţii veniturilor (prin impozitare progresivă, acordarea subvenţiilor celor mai vulnerabile pături ale societăţii) le îndeplineşte statul. O obligaţiune a statului este şi formarea infrastructurii moderne, susţinerea ştiinţelor fundamentale. Dominanta socială a politicii suedeze este ponderea (cota) înaltă a statului în economia ţării şi centralizarea deciziilor tripartite (sindicat – patronat – guvern).

„Scopul constituirii statului bazat pe bunăstare, pe cale suedeză – susţine Sven Otto Littorin – a fost să asigure poporului siguranţă, dreptate, hrană şi muncă…şi, totodată, să-i pună pe capitalişti să plătească pentru toate acestea.”[1]

Economia Suediei se bazează pe o cultură înaltă şi pe un nivel ridicat de calificare a muncitorilor şi funcţionarilor; pe tradiţii serioase în privinţa disciplinei şi rodniciei muncii; un puternic sentiment de solidaritate; un profund consens social şi dorinţă de cooperare, exprimată în gradul înalt de sindicalizare a muncitorilor (cca 80%). Un rol important îl au: biserica, regele, aristocraţia, proprietarii funciari. Astfel, Suedia a creat cel mai mare sector public din ţările capitaliste, sectorul căreia depăşeşte 2/3 din PIB; a socializat învăţământul şi asistenţa medicală, oferind cetăţenilor săi un înalt standard de viaţă.

La începutul anilor ‘70, Suedia, alături de celelalte ţări scandinave, înregistrează o rată a şomajului de peste 10%, inflaţie înaltă, reducerea creşterii economice ceea ce a deteriorat mitul modelului suedez, despre care se vorbeşte la trecut.

Statul-patron a crescut enorm şi pentru ca să finanţeze aceste dimensiuni au fost instituite cele mai mari impozite din lume. Astfel, întreprinderile suedeze emigrează şi investesc în străinătate, iar fluxul investiţiilor străine scade. ”În locul unei economii de piaţă funcţionând dinamic, călăuzită de „ mâna invizibilă”, apare o economie statică şi coruptă, condusă de „invizibila strângere de mână”[2]

Mariajul dintre capitalism şi socialism, propunându-şi să ia de la capitalism mijloace de creare a bogăţiei, iar de la socialism pe cele ale redistribuirii nu poate fi decât rezultanta evoluţiei economice, în baza unui mecanism. Ca să redistribui trebuie mai întâi să posezi bogăţia materială, de altfel „şansa” e de a redistribui lipsurile şi de a constitui o economie socială de piaţă săracă.

Modelul "etatist" francez

Sistemul economic francez îmbină armonios liberalismul şi protecţionismul, libertăţile economice şi centralismul statal, sistem numit convenţional "capitalism statal". Acest model include un şir de elemente caracteristice celorlalte modele (american, japonez şi german), dar cu o pronunţată tentă dirijistă (sectorului de stat îi revine 30-35% din volumul producţiei industriale). În cadrul modelului, se utilizează pe larg mecanismul planificării indicative şi orientative pe baza prognozării curente şi a prognozării strategice. Imediat după al doilea război mondial (anul 1945), a fost elaborat primul plan de dezvoltare a ţării, în care erau fixaţi indicatorii de volum cantitativi (oţel, energie electrică etc.), iar din anii 60 ai secolului trecut planificarea este orientativă şi indicativă.

Statul investeşte substanţial în dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în vederea majorării productivităţii. Planificarea strategică are scopul de a susţine concurenţa, businessul mic şi mijlociu, de a dirija preţurile şi procesul de control asupra sistemului fiscal şi a celui de remunerare a muncii. Principalele instituţii ale modelului francez sunt băncile (capitalul bancar este în proporţie de 50% la sută al statului) şi sistemul fiscal (peste 90 la sută din veniturile bugetare).

Acest model oferă un exemplu de structură mixtă de capitalism dirijat şi liberal, care obţine avantaje din constrângeri sau de pe urma insuficienţei de resurse pentru realizarea cu succes a unui "capitalism statal".

Pot fi descrise şi alte modele ale economiei de piaţă contemporane (modelul englez, italian, olandez, norvegian, austriac, chinez, grecesc, turcesc), dar aceasta nu modifică esenţial ceea ce a fost descris deja în rândurile de mai sus.

 

Prezintă următoarele caracteristici:

  • Rolul statului este de „catalizator” in economie;
  • Îmbina caracteristici ale economiei sociale de piaţa cum sunt: planificarea si echitatea;
  • Statul veghează asupra echilibrului economic, la asigurarea unei creşteri economice fara greutati si contradicţii, la dezvoltarea pieţei interne si cucerirea celei externe.

Indiferent de nivelul de dezvoltare, potenţial economic si cultural, regim social-politic si cultural, toate statele lumii sunt angajate intr-un amplu proces de transformări radicale, de trecere de la produse munca-intensive la produse cultural-artistic-intensive. Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic, cum este si România, trebuie sa conceapă strategii de înfăptuire a mai multor taranzitii, in  principal la cea de economie de piaţa

 

[1] Sven Otto Littorin, Creşterea şi declinul statului bunăstării sociale, Bucureşti, 1994, pag112

[2] Ion Pohoaţă, Capitalismul, Iaşi, 2000, pag.138

Loading...